Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LANȚURI
Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 81 pentru LANȚURI.
CRAPÁN , crapane , s . n . Dispozitiv pentru prinderea și ridicarea butoaielor sau baloturilor , format din patru lanțuri sau cabluri prinse cu câte un capăt de un inel , iar la capătul liber având cârlige . - Et .
... Bucată de lemn bifurcată la capăt , care se fixează în pământ sau într - un zid și de care se leagă sau se atârnă , cu un lanț
DESCĂTUȘÁ , descătușéz , vb . I . Tranz . și refl . A ( se ) elibera din lanțuri sau din cătușe ; fig . a ( se ) elibera dintr - o constrângere , dintr - o apăsare , din robie . - Des ^1 - +
DESCĂTUȘÁT , - Ă , descătușați , - te , adj . Care a fost eliberat din lanțuri , din constrângere , din apăsare etc . ; dezrobit , liber . - V.
DESFERECÁ , desférec , vb . I . 1. Refl . ( Despre roți , p . ext . despre car ; la pers . 3 ) A pierde șinele de fier . 2. Tranz . și refl . A ( se ) desface din fiare , din cătușe , din lanțuri . 3. Refl . ( Despre pietrele de moară , la pers . 3 ) A - și toci zimții de pe fețele interioare , între care sunt zdrobite boabele . - Des ^1 - +
DESFERECÁT , - Ă , desferecați , - te , adj . 1. ( Despre roți , p . ext . despre car ) Care și - a pierdut șinele de fier . 2. Desfăcut din fiare , din cătușe , din lanțuri . 3. ( Despre pietrele de moară ) Cu zimții
ELÍNDĂ , elinde , s . f . Grindă metalică la excavatoarele cu cupe sau la drage , care susține lanțul fără
... FARANDÓLĂ , farandole , s . f . Numele unui dans popular provensal , vechi , cu ritm viu , în care dansatorii , ținându - se de mână în lanț
... nivelul a diferite sisteme ( biologice , tehnice etc . ) în scopul menținerii stabilității și echilibrului lor față de influențe exterioare ; retroacțiune inversă , conexiune inversă , cauzalitate inelară , lanț
FERECÁ , férec , vb . I . Tranz . 1. A acoperi , total sau parțial , cu metal un obiect de lemn , spre a - i da rezistență și durabilitate ; a întări un obiect ( de lemn ) prin legături metalice . 2. A lega cu fiare , cu lanțuri , în obezi etc . un om arestat sau condamnat ; a încătușa . 3. A încuia , a zăvorî o ușă , o încăpere . 4. A bate cu ciocanul pietrele de moară spre a le face crestături , șanțuri ,
FERECÁT^1 s . n . Ferecare . - V. fereca . FERECÁT^2 , - Ă , ferecați , - te , adj . 1. ( Despre obiecte de lemn ) Acoperit total sau parțial cu metal ; întărit prin legături metalice . 2. ( Despre oameni ) Legat cu fiare , cu lanțuri , în obezi ( după ce a fost arestat sau condamnat ) . 3. ( Despre uși , încăperi ) Încuiat , zăvorât . 4. Prevăzut cu crestături , șanțuri ,