Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LIPSIT
Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 509 pentru LIPSIT.
NESÍGUR , - Ă , nesiguri , - e , adj . 1. Care nu oferă siguranță , pe care nu se poate conta ; incert , îndoielnic . 2. ( Despre oameni ) Care este lipsit de convingere , de încredere ( în sine ) , de fermitate ; nehotărât , șovăielnic ; p . ext . timid , stângaci . 3. Care nu se vede , nu se distinge bine , lipsit de claritate ; neclar , confuz ; p . ext . care se află încă în formare , care nu s - a format , nu s - a definitivat încă . - Ne - +
NESOFISTICÁT , - Ă , nesofisticați , - te , adj . Care nu este sofisticat , lipsit de artificialitate , plin de naturalețe ; lipsit de rafinament . - Ne - +
NEVOIÁȘ , - Ă , nevoiași , - e , adj . 1. Care este lipsit de mijloace materiale , care nu are nici cele necesare traiului ; sărman , sărac ; p . ext . care duce o viață grea ; necăjit , muncit , trudit , nenorocit . 2. ( Pop . ) Care este lipsit de vlagă , de putere , slab ; incapabil de a face ceva ( bun ) , becisnic , neputincios . [ Pr . : - vo - iaș ] - Nevoie + suf . -
PÍTIC^1 , pitice , adj . Jocuri pitice ( În sintagma ) = jocuri care aveau loc din patru în patru ani la Delfi , în Grecia antică , în cinstea zeului Apolo . PITÍC^2 , - Ă , pitici , - ce , subst . , adj . 1. S . m . și f . Individ care aparține unor populații din Africa centrală , cu statura mult inferioară celei mijlocii , pigmeu ; persoană a cărei statură este ( foarte ) mică , datorită unor tulburări endocrine , unor carențe alimentare etc . ; p . gener . persoană de statură ( foarte ) mică . 2. S . m . Fig . Om lipsit de calități , de merite , de valoare ; pigmeu . 3. S . f . ( Astron . ; în sintagmele ) Pitică albă = stea aflată în stadiul relativ final al evoluției sale , caracterizată printr - o densitate mare , luminozitate mică și prin scăderea treptată a temperaturii , fiind lipsită de surse de energie internă . Pitică roșie = stea aflată în stadiul absolut final al evoluției sale , caracterizată prin temperaturi efectiv coborâte și prin luminozitate foarte mică . 4. Adj . ( Despre oameni și animale ) De statură foarte mică , scund ,
PLEȘ , PLEÁȘĂ , pleși , - e , adj . , s . f . 1. Adj . ( Înv . și reg . ) Chel , pleșuv . 2. Adj . ( Despre dealuri , munți , soluri etc . ) Lipsit de vegetație , sterp , gol . 3. S . f . Porțiune a muntelui lipsită de vegetație ;
PRECÁR , - Ă , precari , - e , adj . ( Livr . ) 1. Lipsit de siguranță , de trăinicie , dependent de voința cuiva sau de împrejurări imprevizibile ; nesigur , nestabil . 2. Fig . Lipsit de consistență , de profunzime , de temei , de
PROSTÍE , prostii , s . f . 1. Starea celui lipsit de inteligență sau de învățătură , starea omului prost ; ( concr . ) faptă , comportare , vorbă care denotă o astfel de stare . 2. Vorbă , faptă sau lucru lipsite de seriozitate , de importanță ; fleac ; absurditate , inepție . - Prost + suf . -
PUSTÍU , - ÍE , pustiuri , ( I ) s . n . , pustii , ( II ) adj . I. S . n . 1. Regiune sălbatică , lipsită de vegetație și de populație ; spec . întindere vastă și plană de teren lipsită de vegetație și nepopulată , acoperită cu nisip ; deșert . 2. Fig . Singurătate apăsătoare pe care o simte cineva ; plictiseală ; mâhnire , supărare , durere . II. Adj . 1. ( Despre locuri , ținuturi ) Care se află în stare sălbatică , fără vegetație și fără populație . 2. În care nu se află nimeni ( și nimic ) . Cameră pustie . 3. Fig . Singur , părăsit , copleșit de o singurătate apăsătoare ; stingher ; deznădăjduit . [ Var . : ( pop . ) pustíe s .
RÉCE , reci , adj . 1. Care are o temperatură ( mai ) scăzută față de o limită dată , față de un mediu oarecare sau față de căldura corpului omenesc ; lipsit de căldură ; care dă senzația de frig , care aduce frig . 2. Fig . ( Despre oameni ) Lipsit de căldură sufletească ; insensibil , indiferent ; neprietenos ,
STÂNGÁCI , - CE , stângaci , - ce , adj . 1. ( Despre oameni ; adesea substantivat ) Care lucrează , scrie etc . mai bine cu mâna stângă decât cu cea dreaptă . 2. Fig . Lipsit de îndemânare , de abilitate ; lipsit de siguranță , de suplețe în mișcări , în exprimare , în
STINS ^2 , - Ă , stinși , - se , adj . 1. Care nu mai arde . 2. ( Despre ochi , privire etc . ) Lipsit de strălucire , de vioiciune . 3. ( Despre sunete , glas etc . ) Lipsit de sonoritate , de intensitate ; slab . 4. ( Despre culori ) Palid , șters . 5. Dispărut , mort . 6. ( Jur . ; despre obligații , acțiuni penale , privilegii etc . ) Care a încetat , care nu mai are curs , care și - a pierdut puterea juridică . 7. ( Despre reflexe condiționate ) Care a dispărut treptat în urma faptului că excitantul condițional n - a mai fost însoțit de excitantul necondițional corespunzător . 8. ( În sintagma ) Var stins = pastă vâscoasă , albă , obținută prin reacția dintre piatra de var arsă și apă ( cu numeroase folosiri în construcție ) . - V. stinge . STINS ^1 s . n . Stingere . - V.