Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LOGICĂ
Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 84 pentru LOGICĂ.
... FÚNCTOR , functori , s . m . ( Log . ) Operator logic
GARGÁRĂ , gargare , s . f . 1. Clătire a gurii și a gâtului cu un lichid dezinfectant ; gargariseală ; ( concr . ) lichid dezinfectant folosit în acest scop . 2. Fig . ( Peior . ) Relatare nedeslușită sau fără șir , fără logică , lipsită de
... GEODEPRESIÚNE , geodepresiuni , s . f . ( Geol . ) Depresiune tectonică primară , rezultată din mișcările scoarței terestre . [ Pr . : ge - o - de - pre - si - u - ne ] - Geo [ logic
GHICITÓR , - OÁRE , ghicitori , - oare , s . m . și f . , GHICITOÁRE , ghicitori , s . f . 1. S . m . și f . Persoană care se îndeletnicește cu prezicerea viitorului ( II 2 ) . 2. S . f . Specie a literaturii populare , de obicei în versuri , în care se prezintă sub formă metaforică un obiect , o ființă sau un fenomen , cerându - se identificarea acestora prin asocieri logice ( II 1 ) ; cimilitură . - Ghici + suf . -
... GLOSEMÁTICĂ s . f . Ramură a lingvisticii structuraliste care aplică teoria pozitivismului logic
IDÉE , idei , s . f . 1. Termen generic pentru diferite forme ale cunoașterii logice ; noțiune , concept . 2. Principiu , teză cuprinzătoare , teză fundamentală , concepție , gândire , fel de a vedea . 3. ( În expr . ) Idee fixă = imagine , gând delirant izolat , intens și durabil , lipsit de rațiune . 4. ( În expr . ) O idee ( de . . . ) = o cantitate mică , redusă etc . O idee mai
ILOGICITÁTE s . f . ( Rar ) Lipsă de logică , caracter
INCOERÉNȚĂ , incoerențe , s . f . Lipsă de legătură logică ( în gândire sau acțiune ) . [ Pr . : - co - e - . - Var . : incoherénță s .
INFERÉNȚĂ , inferențe , s . f . Operație logică de trecere de la un enunț la altul și în care ultimul enunț este dedus din
INTELIGÍBIL , - Ă , inteligibili , - e , adj . 1. Care poate fi înțeles cu ajutorul gândirii logice ; clar , limpede . 2. ( Filoz . ) Care poate fi cunoscut numai de rațiune , de gândire , independent de cunoașterea
IRAȚIONÁL , - Ă , iraționali , - e , adj . 1. Care nu se conduce după gândirea logică , care nu e rațional , care este fără judecată , nerațional ; contrar rațiunii . 2. ( Mat . ; în sintagmele ) Număr irațional = număr real care nu se poate reprezenta printr - un raport între două numere întregi . Ecuație ( sau expresie etc . ) irațională = ecuație ( sau expresie etc . ) care conține atât puterile întregi , cât și puterile fracționare ale elementelor ei . [ Pr . : - ți -