Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MINEREU
Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 89 pentru MINEREU.
EGUTÁRE s . f . Îndepărtare a apei din cărbuni și din minereuri , în silozuri sau în grămezi expuse la aer . - După fr .
ELABORÁ , elaborez , vb . I . Tranz . 1. A realiza , a da o formă definitivă unei idei , unei doctrine , unui text de lege etc . ; a alcătui ^1 , a întocmi ; p . ext . a redacta . 2. A efectua operațiile necesare pentru extragerea de metale din minereuri sau pentru obținerea unor aliaje în stare topită în vederea turnării
ELECTROGRÁF , electrografe , s . n . Aparat cu ajutorul căruia se face analiza calitativă a metalelor , a aliajelor și a
... EMBOLÍT s . n . Minereu
EPITERMÁL , - Ă , epitermali , - e , adj . Care reprezintă stadiul final al procesului hidrotermal de depunere a mineralelor din soluții magmatice fierbinți , când se formează minereuri de aur , argint , stibiu , mercur
EXTRÁCȚIE , extracții , s . f . 1. Extragere . 2. Operație de aducere la suprafață a minereului , a materialelor și a personalului , prin puțuri verticale sau înclinate care fac legătura cu diferite planuri ale minei . 3. Îndepărtare a unui corp străin introdus în organism ; spec . extragerea unei măsele sau a unui dinte . 4. ( Livr . ) Origine ,
FLOTÁȚIE , flotații , s . f . 1. Procedeu de separare a mineralelor utile din minereuri sau a cărbunilor din steril . 2. Flotare (
FLOTABILITÁTE s . f . 1. Însușire a unui corp de a pluti la suprafața unui lichid sau la o anumită adâncime . 2. Raportul dintre volumul părții nescufundate și volumul total al unui corp plutitor . 3. Proprietate a minereurilor de a putea fi separate prin
FRONT , fronturi , s . n . 1. Loc unde se dau lupte militare în timp de război ; totalitatea forțelor militare care operează pe câmpul de luptă sub o comandă unică . 2. Formație de militari , școlari , sportivi etc . aliniați cot la cot , cu fața la persoana care dă îndrumări , comenzi etc . 3. Fig . Grup de forțe solidare , organizate în vederea unei lupte comune pentru realizarea unui scop ; p . ext . sectorul unde se duce o astfel de luptă . 4. Porțiune dintr - un zăcământ de substanțe minerale unde se face tăierea rocilor , a minereurilor sau a cărbunilor . 5. Plan vertical în care sunt situate fațada unei clădiri sau fațadele unui ansamblu de clădiri . 6. ( Met . ) Zonă de tranziție între două mase de aer diferite , caracterizată prin schimbări meteorologice bruște , cu consecințe directe asupra mersului vremii . 7. ( Fiz . ; în sintagma ) Front de undă = ansamblul punctelor până la care ajunge o oscilație la un moment
FURNÁL , furnale , s . n . 1. Cuptor înalt în formă de turn , folosit pentru obținerea fontei brute prin topirea minereurilor de fier amestecate cu cărbune și cu alte materiale , cu ajutorul combustibililor și fondanților ; instalație industrială prevăzută cu un astfel de cuptor . 2. Încărcătură de exploziv introdusă în stânca , zidăria etc . care urmează să fie aruncate în
GRĂTÁR , grătare , s . n . 1. Ansamblu de bare metalice paralele ori încrucișate sau placă de tablă găurită , alcătuind un dispozitiv folosit pentru înlesnirea pătrunderii aerului și înlăturarea cenușii în ( sau din ) instalațiile de ardere , pentru separarea de impurități a unor materii prime , pentru împiedicarea pătrunderii corpurilor străine în instalațiile hidrotehnice , pentru separarea bucăților mari de minereuri după mărime etc . 2. Obiect alcătuit din vergele metalice paralele , prinse într - un cadru ( dreptunghiular ) , sau din aluminiu ondulat , pe care se frige carne , pește , ciuperci etc . ; p . ext . friptură astfel preparată . 3. Obiect alcătuit din bare de lemn sau de fier paralele , servind drept ștergătoare pentru talpa încălțămintei . 4. Partea de deasupra ieslei , în formă de scară înclinată fixată de - a lungul peretelui , în care se pune fânul . 5. ( Tehn . ) Grilă ( 1 ) . - Probabil