Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru NECESITATE

 Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 43 pentru NECESITATE.

PROBLEMĂ

PROBLÉMĂ , probleme , s . f . I. 1. Chestiune care prezintă aspecte neclare , discutabile , care necesită o lămurire , o precizare , care se pretează la discuții . 2. Chestiune importantă care constituie o sarcină , o preocupare ( majoră ) și care cere o soluționare ( imediată ) . 3. Chestiune care intră în sfera preocupărilor , a cercetărilor cuiva ; obiect principal al preocupărilor cuiva ; temă , materie . II. 1. Dificultate care trebuie rezolvată pentru a obține un anumit rezultat ; greutate , impas . 2. Lucru greu de înțeles , greu de rezolvat sau de explicat ; mister , enigmă . [ Var . : ( înv . ) problém s .

 

PSIHODRAMĂ

PSIHODRÁMĂ , psihodrame , s . f . 1. ( Psih . ) Metodă de investigare și de diagnosticare precum și de terapeutică modernă care utilizează jocul dramatic improvizat pe o temă dată pentru dezvăluirea gândurilor și a atitudinilor bolnavului psihic . 2. ( În sociologie ) Test folosit ca mijloc de selecție a candidaților la anumite posturi care necesită multă dezinvoltură în contactul cu

 

RAȚIONALIZA

RAȚIONALIZÁ , raționalizez , vb . I . Tranz . 1. A organiza o activitate după norme și principii raționale ( 3 ) . 2. A supune anumite produse ( de primă necesitate ) unui consum dirijat , conform unor norme stabilite dinainte . 3. A transforma o expresie algebrică care cuprinde o extragere de rădăcină într - o expresie echivalentă , fără radical . [ Pr . : - ți -

 

SATISFACE

SATISFÁCE , satisfác , vb . III . Tranz . 1. A mulțumi pe cineva îndeplinindu - i o dorință , o necesitate , o exigență . 2. A fi conform cu anumite norme , criterii , exigențe , dorințe ; a se potrivi , a

 

SEDENTAR

SEDENTÁR , - Ă , sedentari , - e , adj . ( Despre oameni ) Căruia nu - i place să umble , să facă mișcare , care stă mai mult acasă ; ( despre îndeletnicirile oamenilor ) care se desfășoară într - un spațiu închis ; care nu necesită mișcare , lipsit de

 

STAVILĂ

STÁVILĂ , stavile , s . f . Construcție mobilă sau parte mobilă a unei construcții , manevrată manual sau mecanic , servind pentru a regla nivelul apelor curgătoare sau pentru a îndrepta spre alt făgaș cursul unei ape ; p . restr . fiecare dintre obloanele verticale mobile ale stăvilarului , care , coborându - se sau ridicându - se , opresc apa sau îi dau drumul , după

 

TREBUINȚĂ

TREBUÍNȚĂ , trebuințe , s . f . 1. Nevoie , necesitate . 2. ( Ieșit din uz ) Treabă , afacere , chestiune . - Trebui + suf . -

 

TRUSĂ

TRÚSĂ , truse , s . f . Geantă sau cutie specială în care se țin instrumente sau obiecte de primă necesitate , folosite în exercitarea unei profesiuni sau pentru toaletă ; totalitatea instrumentelor sau obiectelor din această geantă sau

 

TURCISM

TURCÍSM , turcisme , s . n . Element lexical ( sau de limbă ) împrumutat ( fără necesitate și fără a se fi asimilat ) din limba turcă . - Turc + suf . -

 

URGENT

URGÉNT , - Ă , urgenți , - te , adj . ( Adesea adverbial ) Care necesită o rezolvare imediată , care nu admite amânare ;

 

VIZOR

VIZÓR , vizoare , s . n . Dispozitiv la un aparat sau la un instrument optic care permite delimitarea după necesitate a câmpului vizual și a liniei de vizare sau citirea indicațiilor de pe o scară

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>