Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru NORMA

 Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 60 pentru NORMA.

INSTITUȚIE

INSTITÚȚIE , instituții , s . f . 1. Organ sau organizație ( de stat ) care desfășoară activități cu caracter social , cultural , administrativ etc . 2. Formă de organizare a raporturilor sociale , potrivit normelor juridice stabilite pe domenii de activitate ; institut ( 3 ) . Instituția căsătoriei . 3. Organizație care desfășoară o activitate de interes internațional . [ Var . : instituțiúne s .

 

NEDREPT

NEDRÉPT , NEDREÁPTĂ , nedrepți , - te , adj . 1. ( Adesea adverbial ) Care nu este drept , obiectiv cu cei din jur ; care nu este conform cu dreptatea , cu normele stabilite ; incorect , ilegal ; abuziv . 2. ( Înv . ; gram . ; despre complemente sau propoziții completive ) Indirect . - Ne - +

 

NENORMAT

NENORMÁT , - Ă , nenormați , - te , adj . Care nu se efectuează după norme ( 3 ) . - Ne - +

 

NORMĂ

NÓRMĂ , norme , s . f . 1. Regulă , dispoziție etc . obligatorie , fixată prin lege sau prin uz ; ordine recunoscută ca obligatorie sau recomandabilă . 2. Criteriu de apreciere , de reglementare . 3. Cantitate de muncă pe care cineva trebuie să o presteze într - o unitate de timp ; ( concr . ) produs realizat în acest

 

NORMATIV

... NORMATÍV , - Ă , normativi , - e , adj . , s . n . 1. Adj . Care servește ca normă sau stabilește o normă , care are caracterul unei norme . 2. S . n . Îndrumare , dispoziție ( sau ansamblu de îndrumări ) cu caracter de normă

 

NORMATOR

NORMATÓR , - OÁRE , normatori , - oare s . m . și f . Persoană calificată în stabilirea și calcularea normelor de muncă într - o întreprindere . - Norma + suf . -

 

OSTĂȘEȘTE

OSTĂȘÉȘTE adv . Ca ostașii , conform normelor militare ; militărește . - Ostaș + suf . -

 

PĂCĂTOS

PĂCĂTÓS , - OÁSĂ , păcătoși , - oase , adj . ( Adesea substantivat ) 1. Care are multe păcate , care se face vinovat de călcarea unor norme ; p . ext . ticălos , rău , afurisit , nemernic . 2. Vrednic de milă ; nenorocit ; nevoiaș . - Păcat + suf . -

 

PRELOGIC

PRELÓGIC , - Ă , prelogici , - ce , adj . ( Despre gândirea , mentalitatea primitivă ) Care nu se conformează normelor logicii , fiind dominat de

 

PROZODIE

PROZODÍE s . f . 1. Parte a poeticii care studiază versificația și normele ei sub raportul structurii versurilor , al numărului accentelor sau lungimii silabelor versurilor . 2. ( Înv . )

 

PSIHAGOGIE

PSIHAGOGÍE s . f . Ramură a psihopedagogiei reeducării și a psihoterapiei care se ocupă de recuperarea personalității deformate , potrivit exigențelor și normelor

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>