Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru RUINĂ

 Rezultatele 31 - 36 din aproximativ 36 pentru RUINĂ.

SĂPA

... 5. ( Despre ape , ploi și alte elemente ale naturii ) A roade , a mânca , a măcina ( surpând ) ; a ruina

 

SELEMET

... s . n . A scoate ( Înv . ; în expr . ) ( pe cineva ) la selemet = a distruge din punct de vedere material , a ruina

 

SPART

SPART ^2 , - Ă , sparți , - te , adj . 1. Prefăcut în bucăți , în cioburi ; plesnit , crăpat ; găurit . 2. ( Despre ziduri , clădiri ) Stricat , dărăpănat , ruinat . V. sparge . SPART ^1 s . n . 1. Spargere . 2. ( Pop . ) Sfârșit , încheiere a unei activități . V.

 

SURPĂTURĂ

SURPĂTÚRĂ , surpături , s . f . 1. Faptul de a ( se ) surpa . 2. Loc prăpăstios în curs de surpare ; loc de unde s - a rupt o porțiune de teren ; p . ext . porțiunea dislocată . 3. Ruină , dărâmătură . 4. ( Pop . ) Hernie . - Surpa + suf . -

 

USCA

... seva ; a se veșteji , a se ofili . 5. Tranz . Fig . ( Fam . ) A stoarce pe cineva de bani ; a ruina

 

<<< Anterioarele