Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SFĂRÂMĂ

 Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 55 pentru SFĂRÂMĂ.

PISA

... PISÁ , pisez , vb . I . Tranz . 1. A zdrobi , a sfărâma o substanță , un corp solid prin loviri repetate ( cu pisălogul , cu ciocanul etc . ) , pentru a le face mai mărunte sau a le ...

 

PISTIL

PISTÍL^1 , pistiluri , s . n . 1. Organ femel de reproducere a plantelor fanerogame , format din ovar , stil și stigmat . 2. Piesă de sticlă , de porțelan etc . cu care se sfărâmă , se pulverizează , se amestecă sau se freacă în mojar substanțe chimice sau farmaceutice ; pisălog . [ Pl . și : pistile ] PISTÍL^2 , pistiluri , s . n . Pastă consistentă de fructe , uscată în formă de foaie groasă ; ( la pl . ) diferite varietăți de

 

PLASTIC

... 1. Căruia i se poate da , prin modelare , forma dorită , care poate fi ușor deformat fără a crăpa sau a se sfărâma . 2. Care se referă la sculptură și la pictură ; care se ocupa de aceste arte ; care este asemănător cu o sculptură sau cu o pictură ...

 

RONȚĂI

RONȚĂÍ , rónțăi , vb . IV . Tranz . A mânca sfărâmând între dinți puțin câte puțin dintr - un aliment tare , crocant , producând un zgomot

 

SFĂRÂMĂTOR

... SFĂRÂMĂTÓR , sfărâmătoare , s . n . Mașină sau unealtă folosită pentru sfărâmarea diverselor materiale ; berbec . - Sfărâma

 

SFĂRÂMĂTURĂ

... SFĂRÂMĂTÚRĂ , sfărâmături , s . f . Obiect spart în bucăți ( mici ) ; fragment , bucată dintr - un astfel de obiect . [ Var . : sfărmătúră s . f . ] - Sfărâma

 

SFĂRÂMA

SFĂRÂMÁ , sfărâm , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( se ) sparge , a ( se ) desface în bucăți mici ; a ( se ) fărâmița , a ( se ) zdrobi . 2. Tranz . A omorî , a distruge , a nimici . 3. Refl . Fig . A se zbate , a se chinui , a se strădui să . . . [ Var . : sfărmá vb . I ] - Pref . s - +

 

SFĂRMA

... SFĂRMÁ vb . I v . sfărâma

 

SPĂRGĂTOR

SPĂRGĂTÓR , - OÁRE , spărgători , - oare , adj . , subst . I. Adj . Care sparge , care sfărâmă ( piatră , cărbuni etc . ) . II. S . n . Instrument care se folosește la spargerea unor materiale , a anumitor fructe cu coaja tare etc . III. S . m . și f . 1. Hoț care intră undeva cu forța ( spărgând uși , încuietori etc . ) pentru a jefui . 2. ( În sintagma ) Spărgător de grevă = agent plătit al unui patron , care vine să lucreze în locul muncitorilor greviști pentru a zădărnici o grevă . - Sparge + suf . -

 

SPARGE

... în bucăți , în cioburi ; a face să plesnească sau a plesni , a ( se ) crăpa . 2. Tranz . A sfărâma , a distruge învelișul unui lucru , pentru a extrage și a folosi conținutul . 3. Tranz . A distruge , a ...

 

STRICA

... din bun în rău ; a ( se ) deteriora , a ( se ) degrada ; a ( se ) defecta . 2. Tranz . ( Pop . ) A sfărâma învelișul tare al unui lucru ( pentru a scoate și a folosi conținutul ) ; a sparge . 3. Refl . ( Despre materii organice ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>