Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TALPĂ

 Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 78 pentru TALPĂ.

DICHICI

DICHÍCI , dichiciuri , s . n . ( Reg . ) Unealtă folosită în cizmărie pentru a face desene pe talpa , pe căputa etc .

 

EGIPȚIANĂ

EGIPȚIÁNĂ , egipțiene , s . f . ( Mai ales la pl . ) Caracter de literă tipografică caracterizată prin grosimea uniformă a tuturor trăsăturilor , prin construcție aproape geometrică și tălpile picioarelor dreptunghiulare . [ Pr . : - ți -

 

ELZEVIR

ELZEVÍR , elzevire , s . n . Caracter de literă subțire cu talpa

 

ESPADRILĂ

... ESPADRÍLĂ , espadrile , s . f . Încălțăminte ușoară de pânză cu talpă

 

FĂLCEA

FĂLCEÁ , fălcele , s . f . Fiecare dintre : a ) cele două tălpi ale saniei ; b ) cele două brațe ale vatalelor de la războiul de țesut ; c ) cele două scândurele între care intră limba meliței ; d ) stinghiile de lemn care leagă între ele scândurile care formează fundul carului ; e ) cele două stinghii laterale ale cârceiei carului prin care se leagă tânjala de proțap ( când se înjugă patru boi ) ; f ) cele două brațe de lemn ale piscului ( la car ) ; g ) cele două sau patru brațe laterale care constituie corpul afetului unui tun sau al unui obuzier . - Falcă + suf . -

 

FANDA

FANDÁ , fandez , vb . I . Intranz . ( Sport ) A face un pas mare înainte , lateral , oblic sau înapoi , îndoind unul dintre picioare de la genunchi și ținând celălalt picior perfect întins , cu toată talpa pe pământ , astfel încât centrul de greutate al corpului să se afle pe direcția deplasării

 

FOFEAZĂ

FOFEÁZĂ , fofeze , s . f . Nume dat mai multor obiecte în formă de aripă sau de braț : a ) aripa unei ferestre , a unei uși sau a unei porți ; b ) fiecare dintre brațele care poartă scaunele unui scrânciob ; c ) fiecare dintre aripile unei mori de vânt ; d ) fiecare dintre tălpile războiului de țesut ; e ) fiecare dintre lopățelele pe care se întinde tortul când se pune pe vârtelniță ; f ) fiecare dintre aripile unei grape

 

FURCUȚĂ

FURCÚȚĂ , furcuțe , s . f . 1. Diminutiv al lui furcă ; furchiță . 2. ( Reg . ) Furculiță ( 1 ) . 3. Partea cornoasă a copitei la cal , de forma unei piramide culcate cu vârful înainte , care se află în porțiunea posterioară a tălpii și care are rolul de a proteja țesuturile vii și de a amortiza șocurile . - Furcă + suf . -

 

GALENȚI

... GALÉNȚI s . m . pl . Un fel de papuci ( cu talpă

 

GRĂTAR

GRĂTÁR , grătare , s . n . 1. Ansamblu de bare metalice paralele ori încrucișate sau placă de tablă găurită , alcătuind un dispozitiv folosit pentru înlesnirea pătrunderii aerului și înlăturarea cenușii în ( sau din ) instalațiile de ardere , pentru separarea de impurități a unor materii prime , pentru împiedicarea pătrunderii corpurilor străine în instalațiile hidrotehnice , pentru separarea bucăților mari de minereuri după mărime etc . 2. Obiect alcătuit din vergele metalice paralele , prinse într - un cadru ( dreptunghiular ) , sau din aluminiu ondulat , pe care se frige carne , pește , ciuperci etc . ; p . ext . friptură astfel preparată . 3. Obiect alcătuit din bare de lemn sau de fier paralele , servind drept ștergătoare pentru talpa încălțămintei . 4. Partea de deasupra ieslei , în formă de scară înclinată fixată de - a lungul peretelui , în care se pune fânul . 5. ( Tehn . ) Grilă ( 1 ) . - Probabil

 

HAC

HAC ^2 , hacuri , s . n . ( Reg . ) Un fel de cui de fier care se bate iarna pe talpa încălțămintei sau la potcoavele cailor , ca să nu alunece . HAC ^1 , ( 2 ) hacuri , s . n . 1. ( În expr . ) A - i veni ( cuiva sau la ceva ) de hac = a găsi modalitatea , sistemul de a învinge , de a face inofensiv pe cineva sau ceva care supără , care provoacă nemulțumiri . 2. ( Înv . ) Salariu ,

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>