Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru URECHEA

 Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 88 pentru URECHEA.

CLĂPĂUGI

CLĂPĂUGÍ , clăpăugesc , vb . IV . Refl . ( Despre urechile oamenilor și ale animalelor ) A atârna în jos ( din cauza mărimii lor ) ; a se pleoști . [ Pr . : - pă -

 

COCHER

CÓCHER , cocheri , s . m . Rasă de câini de vânătoare cu părul lung și cu urechile mari , lăsate în jos ; câine care face parte din această rasă . [ Scris și :

 

CROTALIE

CROTÁLIE , crotalii , s . f . Marcă metalică aplicată pe urechea animalelor ca semn de

 

DĂBĂLĂZA

DĂBĂLĂZÁ , dăbălăzez , vb . I . ( Reg . ) 1. Tranz . ( Despre animale ) A - și lăsa să atârne în jos capul , gura sau urechile ; a pleoști . 2. Refl . ( Despre oameni ) A slăbi , a se moleși . - Probabil din

 

DĂBĂLĂZAT

DĂBĂLĂZÁT , - Ă , dăbălăzați , - te , adj . ( Reg . ; despre buze , urechi etc . ) Lăsat în jos , pleoștit . [ Var . : dăbălát , - ă adj . ] - Et .

 

DOP

DOP , dopuri , s . n . 1. Bucată de plută , de cauciuc , de sticlă etc . cu care se astupă deschizătura unei sticle , a unul vas îngust etc . ; astupuș . 2. Bucată de lemn care astupă deschizătura de sus a fluierului , a cavalului etc . , lăsând o gaură mică prin care se suflă . 3. Piesă de metal cu care se închide o conductă . 4. Cerumen adunat în canalul auditiv extern al urechii , care împiedică

 

DRELĂ

DRÉLĂ , drele , s . f . Ciupercă comestibilă de forma unui cornet sau a unei urechi , care crește pe trunchiul unor arbori ( Auricularia

 

ENDOLIMFĂ

ENDOLÍMFĂ s . f . Lichid care se află în labirintul urechii

 

FOXTERIER

FOXTERIÉR , foxterieri , s . m . Rasă de câini de casă , rezistenți și iuți , cu urechi scurte , cu picioare drepte , buni vânători de animale mici care trăiesc în vizuini ; fox . [ Pr . : - ri -

 

GRIFON

GRIFÓN , grifoni , s . m . 1. Monstru mitologic cu corp de leu , cu aripi , cap și gheare de vultur și cu urechi de cal . 2. Specie de câine de vânătoare cu părul aspru și

 

HIENĂ

HIÉNĂ , hiene , s . f . Mamifer carnivor asemănător cu câinele , cu blana cenușie tărcată , cu gâtul gros , cu urechile golașe și cu picioarele anterioare mai lungi decât cele posterioare , care trăiește în Africa și în Asia și care se hrănește mai ales cu cadavre ( Hyaena

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>