Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VIBRAȚIE
Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 54 pentru VIBRAȚIE.
SEISMOGRÁF , seismografe , s . n . 1. Aparat care înregistrează grafic , în mod automat , momentul , durata și intensitatea mișcărilor seismice ; seismometru . 2. Aparat folosit în prospecțiuni geofizice , cu ajutorul căruia se înregistrează vibrațiile produse de anumite explozii subterane provocate în scopuri științifice . [ Pr . : se -
SEISMOTERAPÍE s . f . ( Med . ) Procedeu terapeutic constând din vibrații rapide , regulate și de mică amplitudine , folosit în unele atonii funcționale ; vibroterapie . [ Pr . : se - is - . - Var . : sismoterapíe s .
SONICITÁTE s . f . Ramură a mecanicii care se ocupă cu transmiterea prin vibrații și prin unde elastice longitudinale a energiei sau a puterii mecanice în masa corpurilor lichide și a corpurilor solide . - Sonic + suf . -
... SONOMÉTRU , sonometre , s . n . Dispozitiv folosit la verificarea legilor de vibrație
SUBARMÓNICĂ , subarmonice , s . f . ( Fiz . ) Componentă a unei vibrații complexe , a cărei frecvență este un submultiplu al frecvenței armonicii principale . - După fr . sous -
TIMPÁN , timpane , s . n . 1. ( Anat . ) Membrană elastică care desparte partea externă a urechii de cea mijlocie , transmițând prin vibrații undele sonore la urechea internă . 2. Instrument muzical de percuție , asemănător cu toba , dar care poate fi acordat ; paucă . 3. ( Arhit . ) Suprafață de zidărie netedă sau ornamentată cu sculpturi , situată între o grindă orizontală și un arc de deasupra golului unei uși sau al unei
... muzical folosit în sec . XVI - XVIII , alcătuit dintr - o cutie de rezonanță în formă de trapez , deasupra căreia erau întinse coarde de metal puse în vibrație
... ULTRASÚNET , ultrasunete , s . n . Vibrație mecanică a unui mediu , a cărei frecvență depășește frecvența maximă corespunzătoare unui sunet , neputând fi percepută cu urechea . - Ultra - + sunet ( după ...
... ondulații la suprafața apei ; p . ext . apă ( curgătoare sau stătătoare ) . 2. Masă de aer care se mișcă ușor ; p . ext . aer , văzduh . 3. Mișcare de vibrație
VÉNTRU , ventre , s . n . ( Fiz . ) Punct , linie , suprafață a unui sistem de unde staționare , în care amplitudinea vibrației are valoare
VIBRÁ , vibrez , vb . I . Intranz . 1. ( Despre corpuri sau medii ) A se mișca oscilatoriu și periodic în jurul poziției sale de echilibru ; a avea vibrații ; a tremura , a trepida ; p . ext . a produce sunete . 2. Fig . A pâlpâi . 3. Fig . ( Despre oameni ) A fi emoționat puternic , a fremăta , a palpita ( sub impresia unei