Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MUZICAL

 Rezultatele 301 - 310 din aproximativ 426 pentru MUZICAL.

POLIFONIST

POLIFONÍST , polifoniști , s . m . Compozitor de bucăți muzicale polifonice . - Polifonie + suf . -

 

PORTATIV

PORTATÍV^2 , - Ă , portativi , - e , adj . Ușor de purtat sau de transportat ; portabil , transportabil . PORTATÍV^1 , portative , s . n . Grup de cinci linii orizontale , paralele și egal distanțate , pe care și între care se scriu notele muzicale . - Et .

 

POSTLUDIU

POSTLÚDIU , postludii , s . n . Episod final al unei compoziții muzicale , care evocă teme din cuprinsul

 

POTPURIU

POTPURÍU , potpuriuri , s . n . Suită muzicală formată din fragmente cu caracter asemănător din opere , operete etc . sau din mai multe melodii ori cântece , grupate fără o legătură strânsă între

 

PRAG

PRAG , praguri , s . f . 1. Partea de jos , orizontală , a unui toc de ușă sau a unei porți , puțin mai ridicată de la pământ , peste care se trece la intrare și ieșire . 2. Ușă , poartă ; p . ext . casă , locuință ; cămin , familie . 3. Fig . Început al unei situații noi , limită care desparte două situații , perioade etc . diferite . În pragul verii . 4. Ridicătură naturală a fundului albiei unei ape curgătoare ; banc de depuneri format de materialele transportate de apă ; treaptă mai înaltă pe fundul unui bazin oceanic sau marin . 5. Proeminență în formă de treaptă pe suprafața unei piese de lemn , care intră într - o scobitură făcută în altă piesă îmbinată cu aceasta , pentru a împiedica deplasarea celor două piese una față de alta . 6. ( Fiz . ) Valoarea maximă sau minimă a unei mărimi caracteristice unui fenomen dat , deasupra sau dedesubtul căreia fenomenul nu se mai poate petrece . 7. Bucățică de lemn ( de abanos ) sau de os de elefant care se fizeaxă perpendicular pe capătul superior al corpului unor instrumente muzicale și pe care se sprijină

 

PRELUDA

PRELUDÁ , preludez , vb . I . Intranz . ( Livr . ) 1. A - și încerca vocea sau instrumentul înainte de a executa o bucată muzicală ; p . ext . a începe să cânte . 2. A efectua o acțiune preliminară . [ Var . : ( înv . ) prelúde vb .

 

PRESTO

PRESTO adv . ( Indică modul de executare a unei bucăți muzicale ) În tempo

 

PROLOG

PROLÓG^1 , prologi , s . m . Actor care , la romani , recita prologul ^2 unei piese de teatru . PROLÓG^2 , prologuri , s . n . 1. Parte a unei piese antice de teatru care preceda intrarea corului în scenă și în care se expunea subiectul și se făcea apel la bunăvoința spectatorilor . 2. Parte introductivă a unei opere literare , dramatice sau muzicale , care prezintă evenimentele premergătoare acțiunii sau elemente care îi înlesnesc înțelegerea ; p . ext . introducere ,

 

PSALTERION

... PSALTÉRION , psalterioane , s . n . Vechi instrument muzical

 

PUNCT

PUNCT , puncte , s . n . I. 1. Semn grafic mic și rotund , asemănător cu o înțepătură de ac , folosit ca semn de punctuație , pentru a indica pauze între propoziții sau fraze independente , pentru prescurtarea unui cuvânt sau care se pune deasupra literelor " i " , " j " etc . 2. Semn convențional în formă de punct ( I 1 ) , care indică pe o hartă așezările omenești , care marchează zarurile , piesele de domino etc . sau care este pus la dreapta unei note muzicale pentru a - i prelungi durata cu încă o jumătate din valoarea ei . 3. Punct ( I 1 ) folosit în matematică , indicând efectuarea unei înmulțiri . 4. Fel de a coase , de a broda , de a croșeta ; model de cusătură , de broderie etc . 5. ( În sintagma ) Punct tipografic = unitate de măsură pentru lungime , folosită în tipografie , 0 , 376 mm . 6. Ceea ce se vede foarte mic din cauza depărtării . 7. ( În sintagma ) Punct de ochire = locul din țintă în care trăgătorul potrivește precis linia de ochire . II. 1. Figură geometrică plană fără nici o dimensiune ( reprezentată prin partea comună a două linii care se întâlnesc ) . 2. Valoare a unei mărimi , mai ales ...

 

RAGTIME

RAGTIME s . n . 1. Tip de piesă muzicală în ritm de jaz , născută din fuziunea folclorului negru cu muzica de dans . 2. Stil pianistic de interpretare a muzicii ragtime ( 1 ) . [ Pr . : régtaim ] - Cuv .

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>