Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru OBIECT

 Rezultatele 301 - 310 din aproximativ 1456 pentru OBIECT.

ANTROPOMORF

... ANTROPOMÓRF , - Ă , antropomorfi , - e , adj . , s . n . I. Adj . 1. Antropoid . 2. Care aparține antropomorfismului , privitor la antropomorfism . II. S . n . Obiect

 

APĂ

ÁPĂ , ape , s . f . I. 1. Lichid incolor , fără gust și fără miros , compus hidrogenat al oxigenului , care formează unul din învelișurile Pământului . 2. Masă de apă ( I 1 ) formând un râu , un lac , o mare etc . 3. Fig . ( La pl . ) Joc de culori făcut în lumină de unele obiecte lucioase . II. 1. ( Urmat de determinări ) Denumire dată unor preparate lichide industriale , farmaceutice , de parfumerie etc . Apă de colonie . 2. Fig . Denumire dată unor secreții apoase ale corpului ( lacrimi , salivă , sudoare

 

APĂRĂTOR

APĂRĂTÓR , - OÁRE , apărători , - oare , adj . , subst . 1. Adj . Care apără sau protejează . 2. S . m . și f . Persoană care apără sau sprijină ceva sau pe cineva . 3. S . n . și f . Nume dat unor obiecte sau dispozitive ( tehnice ) cu rol protector . - Apăra + suf . -

 

APENDICE

... s . n . 1. Mică prelungire a tubului intestinal , în partea de jos a cecului . 2. Parte secundară a unui obiect , care se prezintă ca o prelungire sau ca o completare a acestuia . 3. Adaos , anexă , supliment la o publicație . 4. ( Fon . ) Element fonic ...

 

APLICĂ

... APLÍCĂ , aplice , s . f . 1. Ornament în relief fixat pe suprafața unui obiect

 

APORT

... morală etc . adusă de cineva într - o acțiune comună . APÓRT^1 interj . Strigăt cu care se îndeamnă un câine să aducă vânatul împușcat sau un obiect

 

APORTA

... APORTÁ , pers . 3 aportează , vb . I. Tranz . ( Despre câinii de vânătoare ) A aduce vânatul împușcat sau un obiect

 

APRINDE

... APRÍNDE , aprínd , vb . III . 1. Tranz . A face să ardă focul sau un material combustibil ; a da foc unui obiect . 2. Tranz . ( Înv . ) A face să ia foc o armă . 3. Refl . Fig . A izbucni , a se dezlănțui . 4 ...

 

ARĂMAR

ARĂMÁR , arămari , s . m . Persoană care lucrează sau vinde obiecte de aramă . - Aramă + suf . -

 

ARĂMI

... ARĂMÍ , arămesc , vb . IV . Tranz . A acoperi un obiect

 

ARĂMIT

ARĂMÍT , - Ă , arămiți , - te , adj . ( Despre obiecte de metal ) Acoperit cu un strat de aramă ; cuprat . - V.

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>