Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru OCUPA

 Rezultatele 301 - 310 din aproximativ 595 pentru OCUPA.

INIMĂ

ÍNIMĂ , inimi , s . f . I. 1. Organ intern musculos central al aparatului circulator , situat în partea stângă a toracelui , care are rolul de a asigura , prin contracțiile sale ritmice , circulația sângelui în organism , la om și la animalele superioare ; cord ^1 . 2. ( Pop . ) Stomac , burtă , pântece , rânză . 3. ( La cărțile de joc ) Cupă ^2 . 4. Piesă sau organ de mașină care are formă asemănătoare cu o inimă ( I 1 ) . II. Fig . 1. Inima ( I 1 ) considerată ca sediu al sentimentelor umane : a ) ( În legătură cu bucurii , plăceri ) I s - a bucurat inima când a auzit vestea cea bună . 2. Inima ( I 1 ) considerată ca centru și simbol al vieții sufletești . L - am șters din inimă . III. Fig . 1. Caracter , fire . Seamănă cu tatăl lui la chip și la inimă . 2. Ființa , om , individ . Înflăcărarea a cuprins toate inimile . IV. P . anal . 1. Mijloc , centru , interior . 2. Piesă sau element de construcție care ocupă un loc central într - un sistem tehnic sau într - un element al acestuia . 3. Partea din interior a unei plante , a unei legume , a unui fruct ; miez . 4. ...

 

INSTRUMENTAȚIE

INSTRUMENTÁȚIE , instrumentații , s . f . 1. Etapă în procesul de creație a unei piese muzicale pentru orchestră , în care autorul repartizează ceea ce revine spre executare fiecărui instrument în parte . 2. Ramură a științei muzicale care se ocupă cu descrierea particularităților instrumentelor . 3. Operație de extragere , cu ajutorul unor dispozitive speciale , a unei unelte sau a unei piese rămase accidental într - un puț de

 

INTER

ÍNTER^2 , interi , s . m . Jucător din înaintarea unei echipe de fotbal sau de handbal , care ocupă locul din dreapta sau din stânga centrului înaintaș . INTER ^1 - Element de compunere însemnând " între " , care servește la formarea unor substantive și a unor

 

IRENOLOGIE

IRENOLOGÍE s . f . Domeniu al politologiei care se ocupă cu studierea măsurilor pentru menținerea păcii sau pentru restabilirea

 

ISTORIOGRAFIE

ISTORIOGRAFÍE , istoriografii , s . f . 1. Știință auxiliară a istoriei care se ocupă cu studiul evoluției concepțiilor istorice și al operelor istorice . 2. Totalitatea scrierilor istorice ( dintr - o țară , dintr - o anumită perioadă de timp , cu privire la o anumită problemă etc . ) . [ Pr . : - ri -

 

JAPANOLOGIE

JAPANOLOGÍE s . f . Disciplină care se ocupă cu studiul culturii și civilizației japoneze . [ Var . : japonologíe s .

 

JELBAR

... JELBÁR , jelbari , s . m . ( Înv . ) Persoană care se ocupa

 

LĂPTĂREASĂ

LĂPTĂREÁSĂ , lăptărese , s . f . Femeie care se ocupă cu vânzarea laptelui . - Lăptar + suf . -

 

LĂPTAR

LĂPTÁR , lăptari , s . m . Bărbat care se ocupă cu vânzarea sau colectarea laptelui . - Lapte + suf . -

 

LARG

LARG , - Ă , largi , ( I ) adj . larguri , ( II ) s . n . I. Adj . 1. Care ocupă o suprafață mare , care este extins în toate direcțiile ; întins , vast . 2. De dimensiuni mari ; lat . II. S . n . 1. ( Articulat ; urmat de determinări în genitiv care indică o suprafață ) Întreaga suprafață ( a unui loc ) ; partea mai largă ( a unui loc ) . 2. Loc deschis care se întinde departe în toate direcțiile ; întindere mare , spațiu

 

LARINGOLOGIE

LARINGOLOGÍE s . f . Parte a medicinii care se ocupă cu studiul laringelui și al bolilor

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>