Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru P
Rezultatele 311 - 320 din aproximativ 2789 pentru P.
PĂRĂLÉT s . n . ( Rar ; cu sens colectiv ) Cantitate mare de bani ; bănet . - Para ^3 + suf . -
PĂRĂSÍ , părăsesc , vb . IV . 1. Tranz . A lăsa pe cineva singur , a - l abandona ; a se despărți de cineva . 2. Tranz . A înceta , a întrerupe o acțiune , o îndeletnicire etc . ; a renunța la . . . 3. Tranz . și ( reg . ) refl . A se lăsa , a se lepăda de o deprindere , de un viciu ; a se
PĂRĂSTÁS s . n . v .
PĂRÁȘ , părași , s . m . ( Reg . ) Pescar care înfige parul ^1 pentru a fixa lotca atunci când se scoate năvodul . - Par ^1 + suf . -
PĂRÁGINĂ s . f . v .
PĂRÁNGINĂ , părangini , s . f . ( Bot . ; reg . ) Vițelar . - Et .
PĂRINȚÉL , părinței , s . m . ( Fam . ) Diminutiv al lui părinte ( 5 ) . - Părinte + suf . -
PĂRINȚÉNIE s . f . ( Rar ) Părinție . - Părinte + suf . -
PĂRINȚÉSC , - EÁSCĂ , - EÁSCĂ , adj . v .
PĂRINȚÍE , părinții , s . f . ( Rar ) Calitatea de tată , de părinte ( 2 ) ;
PĂRTÁȘ , - Ă , părtași , - e , s . m . și f . 1. Persoană care participă ( împreună cu altele ) la o activitate , care ia parte la o acțiune ; participant ; spec . complice . 2. Persoană care se bucură ( împreună cu altele ) sau beneficiază de un bun spiritual ori care împărtășește ( cu altele ) un necaz , o nenorocire . 3. Persoană care primește o parte dintr - un bun material sau care stăpânește ori folosește un bun material împreună cu o altă persoană . - Parte + suf . -