Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FIINȚĂ

 Rezultatele 321 - 330 din aproximativ 473 pentru FIINȚĂ.

PACOSTE

... Ceea ce provoacă cuiva mari neplăceri , necazuri , suferințe ; situație în care se află cel asupra căruia s - a abătut o asemenea năpastă . 2. Ființă

 

PALEOASTRONAUT

... PALEOASTRONAÚT , paleoastronauți , s . m . Ființă despre care unele documente străvechi atestă că ar fi călătorit cu vehicule ce aveau atribute tehnice proprii aeronavelor și astronavelor . [ Pr . : - le - o - as - ] - Paleo ...

 

PALID

PÁLID , - Ă , palizi , - de , adj . 1. ( Despre față sau despre părți ale feței ) Care este fără culoare , galben ; p . ext . ( despre oameni ) cu obrazul fără culoare ; livid , pal . 2. ( Despre lumină , despre surse de lumină sau despre corpuri luminoase ) Lipsit de intensitate ; care răspândește o lumină slabă ; fără strălucire ; stins ^2 . 3. ( Despre culori ) Care este puțin intens , care este șters , estompat sau spălăcit ; ( despre obiecte sau ființe ) care are o culoare puțin estompată sau

 

PALINGENEZIE

PALINGENEZÍE s . f . ( În unele concepții filozofice ) Renaștere , înviere periodică a tuturor

 

PARALEL

PARALÉL , - Ă , paraleli , - e , adj . , s . f . , paraleluri , ( 5 , 7 ) s . n . 1. Adj . , s . f . ( Dreaptă , plan ) care are toate punctele la aceeași distanță de o altă dreaptă sau de un alt plan cu care nu se întretaie , oricât s - ar prelungi . 2. Adj . Care există , se produce , evoluează concomitent cu altceva . 3. S . f . Comparare a două ființe , a două opere , fenomene etc . ( pentru a stabili asemănările și deosebirile dintre ele ) ; paralelism ( 2 ) . 4. S . f . Fiecare dintre cercurile imaginare care unesc punctele cu aceeași latitudine de pe suprafața Pământului și care rezultă din intersectarea suprafeței Pământului cu un plan paralel cu planul ecuatorial . 5. S . n . ( Mat . ) Cerc situat pe o suprafață de rotație , obținut prin intersecția acestei suprafețe cu un plan perpendicular pe axa ei de rotație . 6. S . f . ( La pl . ) Aparat de gimnastică format din două bare orizontale și paralele așezate ( la înălțimi diferite sau identice ) pe stâlpi verticali ; ( la sg . ) fiecare dintre cele două bare ale acestui aparat . 7. S . n . Instrument folosit la trasarea ( pe o piesă a ) unor distanțe sau a unor linii paralele ( 1 ) cu un plan

 

PARALELISM

PARALELÍSM , paralelisme , ( 2 ) s . n . 1. Proprietate a două drepte sau a două planuri de a fi paralele ( 1 ) ; stare a două sau a mai multor lucruri paralele ( 2 ) . 2. Comparare a două ființe , a două opere , fenomene etc . ( pentru a stabili asemănările și deosebirile dintre ele ) ;

 

PARALEU

... PARALÉU , paralei , s . m . ( Mai ales în corelație cu leu ) Leu foarte mare și puternic ; fig . ființă

 

PARTE

PÁRTE , părți , s . f . I. 1. Ceea ce se desprinde dintr - un tot , dintr - un ansamblu , dintr - un grup etc . , în raport cu întregul ; fragment , bucată , porțiune . 2. Element constitutiv , precis delimitat , din structura unui tot , a unui ansamblu ; element indisolubil legat de componența sau de esența unui lucru ; p . ext . sector , compartiment . 3. Ceea ce revine cuiva printr - o împărțire , printr - o învoială , dintr - o moștenire etc . 4. Contribuție în bani sau în muncă la o întreprindere , la o afacere etc . , dând dreptul la o cotă corespunzătoare din beneficiu ; ( concr . ) cota respectivă care revine fiecărui participant . II. 1. Regiune ( geografică ) , ținut ; loc ; țară . 2. Margine , latură , extremitate a unui lucru , a corpului unei ființe etc . ; fiecare dintre cele două laturi sau dintre fețele ori muchiile unui obiect . 3. Direcție , sens ( în spațiu ) ; 4. Fig . Punct de vedere într - o problemă dată ; privință . Din partea mea fă ce vrei . III. Categorie socială , profesională etc . ; tabără , grup , colectivitate ; persoanele care alcătuiesc o asemenea categorie , tabără etc . 2. Fiecare dintre persoanele , dintre grupurile de persoane etc . interesate într - o acțiune , într - o afacere sau într - un proces ; fiecare dintre statele implicate într - un conflict , angajate ...

 

PARTICULARITATE

... PARTICULARITÁTE , particularități , s . f . Caracterul a ceea ce este particular ( I 1 ) ; trăsătură caracteristică , notă distinctivă prin care o ființă

 

PENDULA

PENDULÁ , pendulez , vb . I . Intranz . ( Despre pendule ) A face mișcări oscilatorii ( lente ) de o parte și de alta a poziției de echilibru ; a oscila ; p . gener . ( despre alte obiecte ) a face mișcări ( lente ) asemănătoare cu acelea ale pendulului ; ( despre ființe sau părți ale corpului lor ) a se legăna , a se mișca alternativ într - o parte și

 

PERSOANĂ

... PERSOÁNĂ , persoane , s . f . 1. Individ al speciei umane , om considerat prin totalitatea însușirilor sale fizice și psihice ; ființă omenească , ins . 2. ( În sintagmele ) Persoană fizică = om considerat ca subiect cu drepturi și cu obligații și care participă în această calitate la raporturile juridice ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>