Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ORGANISM

 Rezultatele 321 - 330 din aproximativ 493 pentru ORGANISM.

MONOPLOID

MONOPLOÍD , - Ă , monoploizi , - de , adj . ( Biol . ; despre celule sau organisme vii , adesea substantivat ) Al cărui nucleu are un singur set de

 

MONOPOL

... într - una sau mai multe ramuri economice . 2. Privilegiu exclusiv , de drept și de fapt , pe care îl posedă un individ , o întreprindere sau un organism public de a fabrica , de a vinde sau de a exploata anumite bunuri sau servicii . 3. Fig . Drept exclusiv ...

 

MORFINOMANIE

... MORFINOMANÍE s . f . Toxicomanie care constă în introducerea repetată în organism

 

MORFOFIZIOLOGIC

... MORFOFIZIOLÓGIC , - Ă , morfofiziologici , - ce , adj . Care ține de morfofiziologie , privitor la morfofiziologie , care se referă la structura și la funcția unui organism

 

MORFOGENEZĂ

MORFOGENÉZĂ s . f . 1. Proces de formare a structurilor morfologice ale organismelor . 2. Ramură a geomorfologiei care studiază originea formelor de relief ;

 

MORFOLOGIC

MORFOLÓGIC , - Ă , morfologici , - ce , adj . 1. ( Biol . ) Privitor la structura organismelor plantelor și animalelor și la structura solului ( terestru ) . 2. ( Lingv . ) Care privește studiul părților de vorbire și flexiunea lor , care ține de morfologie ( 2 ) , privitor la

 

MORFOLOGIE

MORFOLOGÍE s . f . 1. Complex de discipline biologice care studiază forma exterioară și structura internă a organismelor plantelor și animalelor . 2. Parte a structurii gramaticale constituită din totalitatea regulilor de modificare a formei cuvintelor în diferitele lor întrebuințări ; parte a gramaticii care se ocupă cu studiul acestor

 

MUCOPOLIZAHARIDĂ

MUCOPOLIZAHARÍDĂ , mucopolizaliaride , s . f . Substanță alcătuită din polizaharide și proteine , care se găsește în organismul animalelor , ca parte constitutivă a

 

MUTUALISM

MUTUALÍSM s . n . ( Rar ) 1. Sistem de solidaritate și de ajutor reciproc . 2. ( Biol . ) Viețuire laolaltă a mai multor organisme diferite ca specie . [ Pr . : - tu -

 

NEOTENIE

NEOTENÍE s . f . Capacitate a unor organisme de a atinge maturitatea sexuală și de a se reproduce în stadii larvare . [ Pr . : ne -

 

NERV

NERV , nervi , s . m . 1. Organ de transmisiune a impulsului nervos , care unește sistemul nervos central cu periferia organismului ( piele , organe de simț , mușchi , glande etc . ) și care este format din mănunchiuri de fibre reprezentând prelungirile neuronului înconjurate de o teacă constituită din mielină . 2. ( Bot . ; rar ) Nervură ( 1 ) . 3. Fig . ( La sg . ) Putere , vigoare ; energie ; ritm

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>