Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru I-
Rezultatele 331 - 340 din aproximativ 5622 pentru I-.
... LÍMBĂ , limbi , s . f . I. Organ musculos mobil care se află în gură , servind la perceperea gustului , la mestecarea și la înghițirea alimentelor , la om fiind și organul principal de ... arh . ) Comunitate de oameni care vorbesc aceeași limbă ; popor , neam , națiune . III. Nume dat unor obiecte , instrumente etc . care seamănă formal sau funcțional cu limba ( I ) . 1. Bară mobilă de metal , agățată în interiorul clopotului , care , prin mișcare , lovește pereții lui , făcându - l să sune . 2. Fiecare dintre arătătoarele ceasornicului . 3 ...
... LIMBÁ , limbez , vb . I . Tranz . A descărca o navă pentru a - i
... LINGURÁR , lingurari , ( I ) s . m . , lingurare , ( II ) s . n . I. S . m . Meșter care lucrează ( sau vinde ) linguri de lemn . 2. Țigan ( care face linguri ) . II. S . n . Poliță specială pe care se țin ( la ...
... LÓGIC , - Ă , logici , - ce s . f . , adj . I. S . f . 1. Știință a demonstrației , al cărei obiect este stabilirea condițiilor corectitudinii gândirii , a formelor și a legilor ... generale ale raționării corecte . 2. Gândire justă , raționament corect , consecvent și temeinic . 3. Cerință firească , temei rațional , rațiune . II. 1. Adj . Potrivit cu regulile logicii ( I
... LÚCIU , - IE , lucii , ( I ) adj . , luciuri , ( II ) s . n . I. Adj . 1. ( Despre obiecte ) Care răsfrânge razele de lumină , care lucește ( 1 ) ; lucitor , lucios . 2. Cu lustru ^1 , lustruit ; neted ; p . ext . alunecos . 3. ( Despre ...
... LUMÍNĂ , lumini , s . f . I. 1. Radiație sau complex de radiații electromagnetice emise de corpuri incandescente ( cu sau fără flacără ) sau luminescente și care impresionează ochiul omenesc ; efectul acestei radiații ...
... LUMINÁ , luminez , vb . I . I. 1. Intranz . ( Despre aștri sau despre alte surse de lumină ) A produce , a emite , a răspândi lumină ; a ...
... LUMINOZITÁTE , luminozități , s . f . 1. Însușire a unui corp de a fi luminos ( I 1 ) ; strălucire . 2. Însușirea unui loc , a unei incinte etc . de a fi luminoase ( I
... MĂSURÁ , măsór , vb . I . I. Tranz . 1. A determina cu instrumente sau cu aparate de măsură , etaloane etc . , valoarea unei mărimi ( lungime , masă , greutate , tensiune electrică etc . ) ; a ...
... MACERÁ , macerez , vb . I . Tranz . A ține un corp solid ( plante , fructe , flori etc . ) vreme îndelungată într - un solvent pentru a - i
... MAINÁ , mainez , vb . I . Tranz . ( Mar . ) A coborî o greutate cu ajutorul unei instalații de manevră de forță . [ Pr . : ma - i