Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru M
Rezultatele 331 - 340 din aproximativ 8932 pentru M.
MÂNTUÍNȚĂ , mântuințe , s . f . ( Înv . ) Mântuire . [ Pr . : - tu - in - ] - Mântui + suf . -
MÂNÚȘĂ s . f . v .
MÂNUȘÍȚĂ , mânușițe , s . f . Mânuță . - Mână + suf . -
MÂNÚȚĂ , mânuțe , s . f . Diminutiv al lui mână ; mânușiță , mânuriță . - Mână + suf . -
MÂNURÍȚĂ , mânurițe , s . f . ( Reg . ) Mânuță . - Mânuri ( pl . lui mână ) + suf . -
MÂRÂIÁLĂ , mârâieli , s . f . Mârâit . [ Pr . : - râ - ia - ] - Mârâi + suf . -
MÂRÂITÚRĂ , mârâituri , s . f . Mârâit . [ Pr . : - râ - i - ] - Mârâi + suf . -
MÂRȘĂVÍ , mârșăvesc , vb . IV . Tranz . ( Reg . ) A pângări , a
MÂRȘĂVÍE , mârșăvii , s . f . Atitudine sau faptă mârșavă ; josnicie , mișelie , infamie , ticăloșie . - Mârșav + suf . -
MÂRȘĂVÍRE , mârșăviri , s . f . ( Reg . ) Acțiunea de a mârșăvi și rezultatul ei . - V.
MÂRȚOÁGĂ , mârțoage , s . f . Cal slab , rău îngrijit ;