Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CORP
Rezultatele 341 - 350 din aproximativ 1246 pentru CORP.
... Suprafață obținută prin deplasarea unei drepte paralele cu ea însăși , astfel încât să se sprijine mereu pe o curbă închisă și fixă . 2. S . m . Corp geometric mărginit de un cilindru ( 1 ) și de două plane paralele . 3. S . m . Piesă cilindrică componentă a unor mașini , care se poate ...
CINEMÁTIC , - Ă , cinematici , - ce , s . f . , adj . 1. S . f . Ramură a mecanicii care se ocupă cu studiul mișcării corpurilor , independent de masele lor și de cauzele care produc mișcarea . 2. Adj . Care aparține cinematicii ( 1 ) , privitor la
... CIOCĂNÍ , ciocănesc , vb . IV . 1. Intranz . A bate repetat ( cu degetul sau cu un obiect ) într - un corp tare ; spec . a bate cu degetul ( îndoit ) în ușă , în fereastră ( pentru a solicita intrarea , pentru a atrage atenția ...
... CIOCĂNÍT , ciocănituri , s . n . Faptul de a ciocăni ; zgomot produs de lovituri repetate într - un corp
... CIOCÁN^1 , ciocane , s . n . 1. Unealtă formată dintr - un corp de metal , de lemn , de cauciuc dur etc . , de forme și dimensiuni variate , prevăzută cu un mâner , folosită , manual sau mecanic , la bătut sau la ...
CIUNT , - Ă , ciunți , - te , adj . ( Adesea substantivat ) 1. Ciung ( 1 ) . 2. ( Reg . ; despre animale ) Care are o parte a corpului ( urechile , coada , coarnele ) retezată , ruptă . [ Var . : ciont , cioántă adj . ] - Probabil contaminare între ciot și
CIUNTÍ , ciuntesc , vb . IV . Tranz . 1. A tăia , a amputa o parte a corpului ; a mutila . 2. A rupe părți , crengi , frunze etc . din arbori , din plante etc . [ Var . : ( reg . ) ciontá
CIURUIÁLĂ s . f . Faptul de a ciurui ^1 ; ( concr . ) corpuri străine care se separă de rest după ciuruire ^1 . [ Pr . : - ru - ia - ] - Ciurui ^1 + suf . -
CLEAN , cleni , s . m . Pește răpitor de apă dulce din familia ciprinidelor , cu botul rotunjit , cu corpul gros , aproape cilindric , acoperit cu solzi mari , tiviți cu negru ( Leuciscus
CLOÁCĂ , cloace , s . f . 1. Canal subteran în care se adună murdăriile dintr - un oraș . 2. ( Adesea fig . ) Băltoacă murdară și rău mirositoare ; loc infect , plin de murdării . 3. Cavitate a corpului batracienilor , reptilelor și păsărilor , în care se deschid tubul digestiv , conductele genitale și
... COȘ ^2 , coșuri , s . n . Bubuliță purulentă care se formează pe față sau pe corp ca urmare a unei leziuni sau a unei inflamații a glandelor sebacee . - [ Pl . și : ( m . ) coși ] COȘ ^1 , coșuri ...