Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru R.
Rezultatele 341 - 350 din aproximativ 481 pentru R..
RĂSUCITÚRĂ , răsucituri , s . f . Fiecare dintre întorsăturile , în formă de spirală , pe care le capătă firul prin răsucire (
RĂSUFLĂTÓR , - OÁRE , răsuflători , - oare , adj . , s . f . , s . n . 1. Adj . ( Rar ) Care înlesnește respirația . 2. S . f . Deschizătură ( de aerisire ) prin care un spațiu închis comunică cu exteriorul . 3. S . f . Canal de evacuare a aerului și a gazelor la turnarea metalului lichid în forme , servind la verificarea umplerii formei . 4. S . n . Tub de evacuare a gazelor de ardere dintr - un motor cu ardere internă . - Răsufla + suf . -
RĂSUNĂTÓR , - OÁRE , răsunători , - oare , adj . ( Adesea adverbial ) Care sună puternic și prelung ; care se aude de ( sau până )
RĂSÚRĂ^3 , răsuri , s . f . Cotă adițională la dări , în țările românești , în sec . XVIII - XIX , din care se făcea plata dregătorilor . - Et . nec . Cf . %rade . % RĂSÚRĂ^2 , răsuri , s . f . 1. ( Bot . ) Măceș . 2. ( Entom . ) Larvă de efemeră . - Et . nec . RĂSÚRĂ^1 , răsuri , s . f . ( Rar ) Răzătură . - Ras ^2 + suf . -
RĂTĂCÍ , rătăcesc , vb . IV . 1. Refl . A pierde drumul , a greși direcția , a nu mai ști unde se află . 2. Intranz . A pribegi , a hoinări , a colinda . 3. Tranz . A nu mai ști unde a fost pus sau unde se găsește cineva sau ceva ; a
RĂTĂCÍRE , rătăciri , s . f . Faptul de a ( se ) rătăci . V.
RĂTĂCÍT , - Ă , rătăciți , - te , adj . 1. Care a greșit drumul sau a pierdut direcția ; dezorientat . 2. Care s - a pierdut , s - a înstrăinat de ai săi ;
RĂTĂCITÓR , - OÁRE , rătăcitori , - oare , adj . Care rătăcește ; care umblă din loc în loc fără odihnă . - Rătăci + suf . -
RĂTEÁZĂ s . f . v .
RĂTUTÍȘ adv . ( Reg . ) De jur - împrejur . - Rătuti + suf . -
RĂURÚSCĂ s . f . v .