Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNSUȘIRE

 Rezultatele 351 - 360 din aproximativ 631 pentru ÎNSUȘIRE.

MORALITATE

MORALITÁTE s . f . Însușirea a ceea ce este moral ( I 1 ) ; natura , caracterul , valoarea unui fapt , a conduitei unei persoane sau a unei colectivități din punct de vedere

 

MOSTRĂ

MÓSTRĂ , mostre , s . n . 1. Obiect dintr - o serie de obiecte identice sau cantitate mică dintr - o marfă , dintr - un material etc . , după care se pot aprecia anumite însușiri ale acestora ; probă , eșantion . 2. Fig . Exemplu , pildă . [ Var . : ( reg . ) mústră s .

 

MUIERI

MUIERÍ , muieresc , vb . IV . Refl . ( Reg . ; despre bărbați ; depr . ) A avea însușiri sau a adopta atitudini de

 

MULTILATERALITATE

MULTILATERALITÁTE s . f . Faptul de a fi multilateral , însușirea , starea a ceea ce este multilateral . - Multilateral + suf . -

 

MUTABILITATE

MUTABILITÁTE s . f . Însușirea de a fi

 

MUZICALITATE

MUZICALITÁTE s . f . Caracter muzical ; însușirea de a fi muzical ; armonie , sonoritate

 

NĂZDRĂVĂNIE

NĂZDRĂVĂNÍE , năzdrăvănii , s . f . 1. ( În mitologia populară ) Puterea , însușirea sau fapte unei ființe năzdrăvane . 2. Faptă , vorbă , idee etc . glumeață , năstrușnică ; glumă , poznă , năzbâtie , ștrengărie ; p . ext . faptă , vorbă etc . șireată ; șiretlic , vicleșug . - Năzdrăvan + suf . -

 

NAȚIONALITATE

NAȚIONALITÁTE , naționalități , s . f . 1. Apartenență a unei persoane la o anumită națiune ; cetățenie . 2. Totalitatea însușirilor specifice unei națiuni ; caracter național . 3. Apartenență a unei persoane juridice , a unei nave sau aeronave la un anumit stat . [ Pr . : - ți -

 

NAIVITATE

NAIVITÁTE , naivități , ( 2 ) s . f . 1. Însușirea de a fi naiv ( 1 ) ; comportare de om naiv ; simplitate ; nevinovăție , ingenuitate , candoare . 2. ( Peior . ) Lipsă de maturitate în judecată și în comportare ; p . ext . vorbă , faptă , atitudine de om naiv ( 2 ) . [ Pr . : na -

 

NATIV

NATÍV , - Ă , nativi , - e , adj . 1. ( Despre însușiri ) înnăscut , natural ( I 4 ) ; firesc . 2. ( Chim . ; despre elemente , mai ales despre metale ) Care se găsește în zăcămintele din scoarța pământului în stare pură , necombinată cu alte

 

NAVIGABILITATE

NAVIGABILITÁTE s . f . ( Rar ) Însușirea unei ape de a fi

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>