Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru STEA
Rezultatele 351 - 360 din aproximativ 561 pentru STEA.
LITÍGIU , litigii , s . n . Conflict între persoane , instituții , state etc . care poate forma obiectul unui proces , unui arbitraj
LOBBYSM s . n . Sistem de influențare a parlamentarilor sau a funcționarilor superiori de stat , de către anumite grupuri de afaceri , prin intermediul unor agenți , în vederea adoptării unor hotărâri favorabile acestor grupuri . [ Pr . : lobísm ] - Cuv .
... LOCUÍ , locuiesc , vb . IV . 1. Intranz . A - și avea domiciliul undeva , a fi stabilit cu locuința undeva ; a sta , a ședea undeva , a domicilia . 2. Tranz . ( Înv . ) A așeza pe cineva într - un loc ; a stabili ...
MÂNZĂRÁR , mânzărari , ( 1 ) s . m . , mânzărare , ( 2 ) s . n . 1. S . m . ( Pop . ) Cioban care păzește mânzările . 2. S . n . ( Reg . ) Loc sau despărțitură din strungă unde stau mânzările . - Mânzare + suf . -
MĂSÚRĂ , măsuri , s . f . I. 1. Valoare a unei mărimi , determinată prin raportarea la o unitate dată ; măsurare , determinare . 2. Unitate convențională pentru măsurarea dimensiunilor , cantităților , volumelor etc . ; vas , aparat etc . care reprezintă această unitate convențională . Instrument ( sau aparat ) de măsură = instrument ( sau aparat ) cu care se măsoară . 3. Cantitate determinată , întindere limitată . 4. Cea mai mică diviziune care stă la baza organizării și grupării duratei sunetelor muzicale și care se notează printr - o fracție plasată la începutul primului portativ . 5. Unitate metrică compusă dintr - un anumit număr de silabe accentuate și neaccentuate sau ( în metrica antică ) dintr - un anumit număr de silabe lungi și scurte , care determină ritmul unui vers . 6. ( Fil . ) Categorie a dialecticii care reflectă legătura dintre cantitate și calitate , cuprinzând intervalul în limitele căruia schimbările cantitative pe care le suferă un anumit lucru sau fenomen nu duc la o transformare a calității lui . II. Fig . 1. ( Mai ales la pl . ) Dispoziție , procedeu , mijloc întrebuințat pentru realizarea unui anumit scop ; hotărâre , prevedere . 2. Capacitate ; valoare , putere , grad . 3. Limită , punct extrem până la care se poate concepe , admite sau până la care este posibil ceva ; moderație , cumpătare ,
MAGAZÍE , magazii , s . f . 1. Clădire , construcție , amenajare , încăpere în care se păstrează mari cantități de mărfuri sau de materiale ; depozit . 2. ( Înv . ) Magazin ( 1 ) . 3. Cutie metalică la pușcă în care stau cartușele înainte de
MÁRCĂ^4 , mărci , s . f . ( adesea determinat prin " poștală " ) Mic imprimat emis de stat și care , aplicat sau tipărit pe scrisori , pe unele colete etc . , servește drept plată anticipată a transportului poștal . MÁRCĂ^3 , mărci , s . f . 1. Nume dat în statul franc și în Germania medievală comitatelor de frontieră , aflate sub guvernare militară . 2. Obște sătească din Europa apuseană medievală , în care pământul arabil rămâne proprietate privată . MÁRCĂ^2 , mărci , s . f . Unitate monetară principală în unele țări europene . MÁRCĂ^1 , mărci , s . f . 1. Semn distinct aplicat pe un obiect , pe un produs , pe un animal etc . pentru a - l deosebi de altele , pentru a - l recunoaște etc . 2. Fisă de metal cu număr de ordine , cu care lucrătorii își dovedesc prezența la lucru sau pe care o lasă în schimbul uneltelor primite . 3. Piatră sau bucată de șină vopsită în alb , așezată transversal între două linii de cale ferată care se întretaie , pentru a indica ramificația liniei ferate și locul până unde pot înainta vehiculele fără pericol de ciocnire . 4. Fig . Semn distinctiv , trăsătură specifică , însușire caracteristică ;
MARÍNĂ s . f . Totalitatea mijloacelor de navigație ( pe mări , fluvii , râuri , lacuri ) și a unităților navale ale unui stat , împreună cu întreg personalul
MAXIMÁL , - Ă , maximali , - e , adj . , s . n . 1. Adj . Maxim ^2 ( 1 ) . 2. S . n . ( Ieșit din uz ) Tabel care conținea prețurile fixate de stat pentru mărfurile micilor
MEDIÁ , mediez , vb . I . Tranz . A mijloci o înțelegere între două sau mai multe părți adverse , a face demersuri oficiale pentru a preveni sau pentru a pune capăt ostilităților dintre două sau mai multe state ; a face un act de mediație . [ Pr . : - di -
MEMORÁNDUM , memorandumuri , s . n . 1. Document diplomatic cuprinzând expunerea faptelor sau argumentelor juridice care privesc relațiile dintre state și formează sau vor forma obiectul unor tratative ; memorial . 2. ( Înv . ) Carnet , registru etc . pe care se făceau însemnări . [ Var . : memoránd , memorande , s .