Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CARACTERISTICĂ
Rezultatele 361 - 370 din aproximativ 484 pentru CARACTERISTICĂ.
POLONIZÁ , polonizez , vb . I . Tranz . și refl . ( Rar ) A ( se ) asimila felului de viață , limbii și caracteristicilor poporului polonez . - Polon + suf . -
POLONIZÁT , - Ă , polonizați , - te , adj . ( Rar ) Care s - a asimilat felului de viață , obiceiurilor etc . caracteristice polonezilor . - V.
... în țara noastră prin marne argiloase cenușii , care constituie un acoperiș protector pentru zăcămintele de petrol ) . 2. Adj . Care aparține ponțianului ( 1 ) , privitor la ponțian , caracteristic
... POPÉSC , - EÁSCĂ , popești , adj . ( Pop . ) Care aparține unui popă ( 1 ) , propriu , caracteristic
... POPULÁR , - Ă , populari , - e , adj . 1. Care aparține poporului , privitor la popor , care provine din popor . 2. Creat de popor ; specific unui popor , caracteristic culturii lui . 3. Care este făcut pentru popor , creat pentru necesitățile poporului ; accesibil tuturor . 4. Care este iubit de popor , care se bucură de simpatia ...
... PORCÍN , - Ă , porcini , - e , adj . , s . f . 1. Adj . De porc ( 1 ) ; privitor la porci , caracteristic
PORÉCLĂ , porecle , s . f . 1. Supranume dat , de obicei în bătaie de joc , unei persoane , mai ales în legătură cu o trăsătură caracteristică a aspectului său exterior , a psihicului sau a activității sale . 2. ( Înv . și reg . ) Nume de familie . [ Var . : ( reg . ) polícră , poríclă s .
PORT ^3 , porturi , s . n . 1. Complex tehnic amenajat pe malul unei ape navigabile , prevăzut cu instalațiile necesare pentru acostarea , încărcarea , descărcarea și repararea navelor . 2. Oraș care are un port ( 1 ) . PORT ^2 , ( 2 , 3 ) porturi , s . n . 1. Faptul de a purta sau de a deține . Portul armelor este interzis . 2. Conduită obișnuită , firească , normală . Ori te poartă cum ți - e vorba , ori vorbește cum ți - e portul . 3. Îmbrăcăminte caracteristică unui popor , unei regiuni , unei epoci etc . PORT ^1 - Element de compunere care înseamnă " purtător de . . . " , " susținător de . . . " , " purtare de . . . " , servind la formarea unor
POSEDÁ , poséd , vb . I . Tranz . 1. A avea ceva în proprietatea sau în stăpânirea sa , a dispune de ceva ; a stăpâni . 2. ( La pasiv ; despre oameni ) A fi dominat de . . . , a fi stăpânit de . . . 3. A avea anumite însușiri , caracteristici . 4. A cunoaște bine un lucru ; spec . a ști bine o limbă , o disciplină științifică
POSESÓR , - OÁRE , posesori , - oare s . m . și f . 1. Persoană care deține cu titlu de proprietate un bun ; persoană căreia îi aparține ceva . 2. Persoană care posedă anumite însușiri , caracteristici . Posesorul unui stil elegant de
PRAG , praguri , s . f . 1. Partea de jos , orizontală , a unui toc de ușă sau a unei porți , puțin mai ridicată de la pământ , peste care se trece la intrare și ieșire . 2. Ușă , poartă ; p . ext . casă , locuință ; cămin , familie . 3. Fig . Început al unei situații noi , limită care desparte două situații , perioade etc . diferite . În pragul verii . 4. Ridicătură naturală a fundului albiei unei ape curgătoare ; banc de depuneri format de materialele transportate de apă ; treaptă mai înaltă pe fundul unui bazin oceanic sau marin . 5. Proeminență în formă de treaptă pe suprafața unei piese de lemn , care intră într - o scobitură făcută în altă piesă îmbinată cu aceasta , pentru a împiedica deplasarea celor două piese una față de alta . 6. ( Fiz . ) Valoarea maximă sau minimă a unei mărimi caracteristice unui fenomen dat , deasupra sau dedesubtul căreia fenomenul nu se mai poate petrece . 7. Bucățică de lemn ( de abanos ) sau de os de elefant care se fizeaxă perpendicular pe capătul superior al corpului unor instrumente muzicale și pe care se sprijină