Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FAȚA
Rezultatele 361 - 370 din aproximativ 894 pentru FAȚA.
... lucru . 2. ( În industria tăbăcăriei ) A curăța pielea de ultimele impurități rămase după cenușărit . 3. Fig . ( Pop . ) A pălmui pe cineva . - Față
FĂȚUITÓR , - OÁRE , fățuitori , - oare , subst . 1. S . m . și f . Persoană care fățuiește . 2. S . n . Rindea specială folosită pentru fățuirea sau pentru îndreptarea feței scândurilor sau a pieselor de lemn . 3. S . f . Unealtă cu care se întinde și se netezește tencuiala aruncată cu mistria pe zid ; drișcă . 4. S . n . Cuțit puțin curbat , cu două mânere , care servește , în tăbăcărie , la fățuirea manuală a pieilor . [ Pr . : - țu - i - ] - Fățui + suf . -
FAȚÉTĂ , fațete , s . f . 1. Fiecare dintre fețele ( șlefuite ale ) unei pietre prețioase , ale unei sticle , ale unui metal etc . 2. ( În sintagma ) Fațetă de cuțit = teșitură a muchiei tăietoare la cuțitele de prelucrare prin așchiere . 3. ( Tipogr . ) Placă de fontă care servește ca fundament pentru un clișeu sau pentru o placă de
FÁCIES , faciesuri , s . n . 1. Aspect caracteristic al feței în cursul unei boli , al unei stări emotive etc . ; p . gener . fizionomie . 2. Aspect al unei culturi arheologice în ce are ea mai caracteristic . 3. Totalitate a particularităților mineralogice și paleontologice ale unui depozit sedimentar , care caracterizează condițiile fizico - geografice de depunere a acestuia . [ Pr . : - ci -
... FAETÓN , faetoane , s . n . 1. Trăsură înaltă , ușoară , cu patru roți și cu capotă pentru scaunul din față , putând transporta 6 - 8 persoane . 2. Vehicul ușor , cu două roti , pe arcuri , cu o singură banchetă pentru persoane , tras de un cal ; șaretă . [ Pr ...
FALȚ , falțuri , s . n . 1. Clește de formă specială , folosit la tragerea pe calapod a fețelor încălțămintei . 2. Fiecare dintre bucățile mici de piele care cad în urma prelucrării pieilor la mașina de fălțuit . 3. Tăietură , scobitură făcută pe marginea unei scânduri , a unei țigle etc . , pentru a permite îmbinarea cu altă scândură , țiglă etc . cu o tăietură corespunzătoare . 4. ( Poligr . ) Bentiță de pânză sau de hârtie rezistentă de care se lipesc planșele intercalate într - un
FÁLCĂ , fălci , s . f . 1. Fiecare dintre cele două oase ale feței în care sunt fixați dinții ; ( la oameni ) maxilar ; ( la animale ) mandibulă . 2. ( Tehn . ) Element al unui dispozitiv sau al unei mașini , care servește la prinderea unui obiect , a unui material etc . , la sfărâmarea ori deformarea unui material etc . - Refăcut din fălci ( pl . înv . al lui falce < lat . falx , -
... FANATÍSM s . n . Atașament excesiv , pătimaș pentru o convingere , o persoană etc . , dublat de o totală intoleranță față
FARD , farduri , s . n . Produs cosmetic alb , roșu , verde , albastru etc . pentru colorat fața , ochii și buzele ; dres ^1 , suliman , boia ,
... FARDÁT^1 , fardaturi , s . n . Faptul de a ( se ) farda . - V. farda . FARDAT ^2 , - Ă , fardați , - te , adj . ( Despre față
... FARMACOVIGILÉNȚĂ s . f . Vigilență față