Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LOCUL SAU

 Rezultatele 381 - 390 din aproximativ 621 pentru LOCUL SAU.

RĂZOR

... gheții în vederea pescuitului . RĂZÓR^1 , răzoare , s . n . 1. Fâșie îngustă de pământ nelucrat , servind drept hotar și potecă între două ogoare ; hat . 2. Loc arat ; ogor . 3. Strat de flori sau

 

RECĂDEA

... A cădea , a se prăbuși din nou . 2. A se lăsa din nou în jos , a reveni la nivelul sau la starea normală ; a cădea la loc

 

REDUCERE

... REDÚCERE , reduceri , s . f . 1. Acțiunea de a reduce și rezultalul ei . 2. ( Med . ) Metodă ortopedică prin care oasele luxate sau fracturate sunt puse la loc ; reducție . 3. Operație logică care constă în probarea validității modurilor silogistice , pornind de la considerentul că numai modurile primei figuri silogistice sunt valide , urmând ca ...

 

REGURGITAȚIE

... REGURGITÁȚIE , regurgitații , s . f . Întoarcere în gură a alimentelor din stomac sau esofag , care are loc

 

REPREZENTANT

... REPREZENTÁNT , - Ă , reprezentanți , - te , s . m . și f . 1. Persoană împuternicită să reprezinte pe cineva sau

 

SLADNIȚĂ

... SLÁDNIȚĂ , sladnițe , s . f . ( Reg . ) Loc adăpostit , pivniță unde se păstrează sau

 

VICAR

... VICÁR , vicari , s . m . Preot sau

 

SCENĂ

... SCÉNĂ , scene , s . f . 1. Parte mai ridicată și special amenajată în incinta unei săli de spectacole sau în aer liber , unde se desfășoară reprezentațiile . 2. Subdiviziune a unui act dintr - o operă dramatică , marcată prin intrarea sau ieșirea unui personaj . 3. Fig . Loc unde se petrece ceva . 4. Fig . Acțiune capabilă de a impresiona pe cineva , de a - i atrage atenția ; întâmplare interesantă . 5 ...

 

SCRĂDIȘ

... SCRĂDÍȘ , scrădișuri , s . n . Depunere de nisip sau de pietriș ( mărunt ) , care formează fundul albiei unui râu , al unui fluviu sau al unor bălți ; p . ext . loc

 

SUPERIOR

... SUPERIÓR , - OÁRĂ , superiori , - oare , adj . 1. Care ocupă un loc în spațiu deasupra altuia ; de sus . 2. Care are sau ocupă un rang sau o demnitate mai mare în raport cu altcineva . 3. Care este de calitate mai bună ; care se distinge de ceilalți prin merite deosebite . [ Pr . : - ri ...

 

COORDONATOR

... OÁRE , coordonatori , - oare , adj . , subst . 1. Adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care coordonează . 2. Adj . ( Lingv . ; în sintagma ) Conjuncție coordonatoare = conjuncție care leagă propoziții sau părți de propoziție de același fel . 3. S . n . Aparat care indică în mod automat pilotului , în cursul zborului , locul unde se află avionul și ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>