Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru EXPRIMA

 Rezultatele 391 - 400 din aproximativ 417 pentru EXPRIMA.

UMFLAT

... Inflamat . 4. Fig . ( Fam . ; despre cifre , prețuri etc . ) Care este exagerat de mare , de ridicat . 5. Fig . ( Fam . ; despre felul de a se exprima

 

UMILIT

UMILÍT , - Ă , umiliți , - te , adj . 1. Cu atitudine supusă , smerită , plecată ; care exprimă umilință ; umil . 2. Care este plin de umilințe , de jigniri , de lipsuri . 3. ( Rar ) Simplu , modest , neînsemnat ; sărac (

 

UMORISTIC

UMORÍSTIC , - Ă , umoristici , - ce , adj . Care conține sau exprimă umor ; care provoacă umorul ; vesel ,

 

UNANIM

UNANÍM , - Ă , unanimi , - e , adj . Acceptat , împărtășit de toți , care exprimă un acord total ; care cuprinde pe toți sau aparține tuturor ; fără excepție ,

 

URA

URÁ^2 , urez , vb . I . 1. Tranz . ( Construit cu dativul ) A adresa cuiva o dorință de bine ( cu prilejul unei aniversări , al unui început de acțiune etc . ) ; a închina în sănătatea cuiva . 2. Intranz . A recita versuri populare care conțin urări , când se umblă cu colindul . ÚRA^1 interj . Exclamație care exprimă însuflețire , entuziasm , aprobare , îndemn

 

VELEITAR

VELEITÁR , - Ă , veleitari , - e , adj . , s . m . și f . ( Livr . ) 1. Adj . Care manifestă , exprimă , trădează o veleitate . 2. S . m . și f . Persoană care are anumite dorințe , pretenții , ambiții ( nejustificate ) . [ Pr . : - le -

 

VERB

VERB , verbe , s . n . 1. Parte de vorbire care exprimă o acțiune sau o stare și care se caracterizează prin flexiune proprie . 2. ( Livr . ; la sg . ) Mijloc , fel de exprimare ; limbaj ;

 

VERBALISM

VERBALÍSM s . n . Tendință de a da mai multă importanță cuvintelor decât ideilor exprimate prin ele ; abuz de cuvinte în exprimarea unor

 

VERBALIZA

... VERBALIZÁ , verbalizez , vb . I . Tranz . A exprima

 

VERBALIZAT

VERBALIZÁT , - Ă , verbalizați , - te , adj . Care a fost expus , exprimat în cuvinte . - V.

 

VERVĂ

VÉRVĂ s . f . Însuflețire , avânt , imaginație , fantezie care animă pe cineva ( fiind exprimată prin cuvinte ) ; bogăție verbală rezultată din această stare de spirit ;

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>