Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FIINȚĂ
Rezultatele 391 - 400 din aproximativ 473 pentru FIINȚĂ.
SELECTÁT , - Ă , selectați , - te , adj . Care este ales dintr - un grup de obiecte , de ființe etc . după anumite criterii ; p . ext . de calitate superioară . - V.
SEMICÉRC , semicercuri , s . n . 1. Segment de cerc a cărei coardă este un diametru ; figură geometrică formată dintr - o jumătate de cerc . 2. Șir de ființe sau de lucruri așezate în formă de semicerc ( 1 ) ; linie , mișcare
... exprimă un gând , o intenție , o stare sufletească sau sugerează cuiva o acțiune . 3. Notă specifică , trăsătură distinctivă după care se recunoaște un lucru , o ființă ; semnalment ; însemnare făcută pe un lucru sau pe un animal cu scopul de a - l deosebi de celelalte sau de a - l ...
SIMȚÍ , simt , vb . IV . 1. Tranz . A avea , prin intermediul organelor de simț , senzația sau percepția unui lucru , a unui fapt , a unei calități , a percepe efectul unei excitații ; a prezenta sensibilitate . 2. Tranz . A băga de seamă , a prinde de veste , a observa prezența unei ființe sau o acțiune a acesteia , mai mult pe baza unui reflex la o excitație a simțurilor decât cu ajutorul judecății . 3. Tranz . A - și da seama , a fi conștient , a înțelege , a bănui o acțiune , o situație etc . , bazându - se atât pe informații și elemente logice , cât și pe intuiție , instinct sau legături afective cu altă persoană . 4. Refl . A avea , a da dovadă de bun - simț ; a fi un om simțit ( 2 ) . 5. Tranz . A fi cuprins de o stare afectivă , a încerca un sentiment , o emoție etc . ; a fi mișcat , impresionat , tulburat de
... SIMBÓL , simboluri , s . n . 1. Semn , obiect , imagine etc . care reprezintă indirect ( în mod convențional sau în virtutea unei corespondențe analogice ) un obiect , o ființă , o noțiune , o idee , o însușire , un sentiment etc . 2. Spec . Semn convențional sau grup de semne convenționale folosit în știință și tehnică și care ...
... SIMPTÓM , simptome , s . n . Manifestare , tulburare funcțională sau senzație anormală resimțite de o ființă
SINGULÁR , - Ă , singulari , - e , adj . 1. ( Gram . ; în sintagmele ) Număr singular ( și substantivat , n . ) = categorie gramaticală care indică un singur exemplar dintr - o categorie de ființe , de obiecte etc . Persoana întâi ( sau a doua , a treia ) singular = persoană gramaticală care indică numărul singular ( 1 ) . 2. Care aparține sau este caracteristic unui singur sau unui anumit exemplar dintr - o categorie , care se referă la un singur sau la un anumit exemplar dintr - o categorie ; individual ; care se deosebește de alți indivizi , de alte fenomene etc . din aceeași categorie prin anumite trăsături distincte , individuale ; care iese din comun în raport cu ceilalți indivizi , celelalte fenomene etc . din aceeași categorie ; care este singur , izolat printre sau față de indivizii din aceeași categorie ; care ocupă un loc aparte în cadrul aceleiași categorii ; deosebit , aparte , neobișnuit ; p . ext . ciudat , bizar ,
... găuri , prin care trece un curent de aer și care servește la determinarea înălțimii unui sunet prin comparare cu alte sunete . II. ( În mitologia greacă ) Ființă fabuloasă , cu aspect de femeie , cu picioare și aripi de pasăre , mai târziu cu coadă de pește , care , prin cântecele ei , ademenea pe corăbieri în ...
SITUÁȚIE , situații , s . f . 1. Totalitatea împrejurărilor care determină la un moment dat condițiile existenței unei ființe , a unei colectivități , a unei activități ; stare de fapt care decurge de aici pentru cineva sau ceva . Expr . A fi la înălțimea situației = a corespunde pe deplin unei misiuni încredințate . A te pune în situația cuiva = a încerca să înțelegi împrejurările în care se află altul , pentru a - ți da seama de modul lui de a gândi sau de a reacționa . A fi stăpân ( sau călare ) pe situație = a domina o situație în împrejurări critice , a fi sigur de ceva , a ști să se descurce ( într - o situație dificilă ) . 2. Prezentare detaliată a unor date privind rezultatele unei activități economice sau financiare dintr - un domeniu ( comparativ cu sarcinile planificate ) ; raport ; inventar . 3. ( Rar ) Așezare , poziție a unui teren , a unei localități etc . [ Pr . : - tu - a - . - Var . : ( înv . ) situațiúne s .
SLAB , - Ă , slabi , - e , adj . 1. ( Despre oameni și animale sau despre părți ale corpului lor ) Care nu are un strat ( consistent ) de grăsime sub piele ; uscățiv . 2. ( Despre ființe ) Lipsit de putere fizică , de rezistență ; debil . 3. Lipsit de tărie , de intensitate ; cu intensitate redusă . 4. Fig . ( Despre creații artistice , științifice ) Lipsit de valoare , de calități ; mediocru . 5. ( Rar ; despre pământ )
SLUȚÍT , - Ă , sluțiți , - te , adj . ( Despre ființe ) Care a rămas slut ; p . ext . care a devenit pocit , foarte urât . [ Var . : ( înv . ) slutít , - ă adj . ] - V.