Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNVELIT
Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 52 pentru ÎNVELIT.
PLED , pleduri , s . n . Bucată dreptunghiulară dintr - o țesătură ( deasă și ușoară ) de lână , de fire sintetice etc . , care servește la învelit ; pătură
PLÉURĂ , pleure , s . f . Membrană seroasă care învelește plămânii și căptușește pereții cavității toracice . [ Pr . : ple -
PORTOCÁLĂ^2 s . f . v . portocal . PORTOCÁLĂ^1 , portocale , s . f . 1. Fructul portocalului , de formă sferică , aromat și zemos , bogat în vitamine , învelit într - o coajă de culoare galbenă - roșiatică . 2. Lumânare lungă și subțire , răsucită ca un ghem , pentru a putea fi ținută mai ușor în
POSPĂÍT , - Ă , pospăiți , - te , adj . Acoperit sau învelit cu un strat subțire dintr - o materie ; fig . cu o aparență înșelătoare de cultură , de civilizație etc . ; superficial . - V.
PRÁPUR , prapuri , s . m . 1. Steag ostășesc din țările române , prins de obicei în vârful unei lănci ; flamură ; p . ext . materialul steagului descris mai sus . 2. Steag bisericesc purtat la procesiuni sau la alte solemnități religioase . 3. ( Pop . ) Membrană care învelește diferite organe interne ale corpului , în special stomacul și intestinele ; peritoneu . [ Var . : prápor s .
PÚNCȚIE , puncții , s . f . Intervenție chirurgicală care constă în înțeparea ( cu un ac sau cu un trocar a ) țesuturilor care învelesc o cavitate naturală sau accidentală , pentru a extrage în întregime sau parțial lichidul pe care acesta îl conține , pentru a extrage un fragment de țesut , a introduce un medicament
SARCOLÉMĂ , sarcoleme , s . f . ( Anat . ) Membrană care învelește fibra musculară ( netedă sau
SARMÁ , sarmale , s . f . Preparat culinar din carne tocată ( amestecată cu orez și cu alte ingrediente ) învelită în foaie de varză , de viță etc . în forma unor rulouri . [ Var . : sarmálă s .
TENOSINOVÍTĂ , tenosinovite , s . f . Inflamație a tecilor conjunctive care învelesc
TRASÓR , trasoare , ( 1 , 2 , 3 ) s . n . , trasori , ( 4 ) s . m . 1. S . n . Unealtă formată dintr - un ac de oțel cu mâner de lemn , folosită pentru a indica pe o piesă metalică brută contururile suprafețelor de prelucrat ; trasator ( 2 ) . 2. S . n . Unealtă de oțel cu mâner de lemn , folosită în legătorii pentru trasarea liniilor pe marginea scoarțelor îmbrăcate în piele sau pe marginea pielii la cotoare și la colțurile trase în piele , precum și la călcarea falțului la legăturile în pânză . 3. S . n . Glonț , proiectil învelit într - un material fosforic , care se aprinde în clipa descărcării , descriind în aer o traiectorie luminoasă . 4. S . m . ( Fiz . ) Izotop radioactiv al unui element stabil , pe care îl însoțește peste tot , permițând recunoașterea și urmărirea acestuia într - un
TUNÍCĂ , tunici , s . f . 1. Haină bărbătească ( de uniformă ) , de obicei încheiată până la gât și care se poartă peste cămașă . 2. Îmbrăcăminte ( largă ) purtată de unele popoare din antichitate , lungă până la genunchi sau până la pământ . 3. Membrană fibroasă care învelește unele organe ale