Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ALĂTURA

 Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 66 pentru ALĂTURA.

LIPIT

LIPÍT^2 , - Ă , lipiți , - te , adj . 1. Prins , unit , împreunat , îmbinat cu ajutorul unei materii cleioase sau printr - un procedeu tehnic . 2. ( Și adv . ) Foarte apropiat , alăturat strâns de cineva sau de ceva . LIPÍT^1 s . n . Lipire . - V.

 

LOJĂ

LÓJĂ , loji , s . f . I. 1. Compartiment cuprinzând un număr redus de locuri pentru spectatori , așezat , alături de altele , în jurul incintei unei săli de spectacole . 2. Mic compartiment sau cabinet la unele clădiri , comunicând cu exteriorul , destinat unor servicii de îndrumare a publicului sau de pază . 3. ( În sintagma ) Lojă masonică = asociație de francmasoni . II. 1. Cavitate în floarea unei plante , în care se găsesc ovulele sau polenul ; cavitate în fructul unei flori , în care se găsesc semințele . 2. Loc ocupat de un organ sau de altă formație anatomică . [ Pl . și :

 

NEANEXAT

NEANEXÁT , - Ă , neanexați , - te , adj . Care nu este alipit , alăturat , adăugat , atașat la ceva ;

 

PACHET

PACHÉT , pachete , s . n . 1. Obiect sau grup de obiecte strânse la un loc sau înfășurate într - o învelitoare de protecție ( și legate ) pentru a se putea păstra sau transporta mai ușor ; legătură . 2. Ansamblu de piese identice , suprapuse sau alăturate și legate între ele pentru a forma o singură piesă folosită într - un sistem

 

PARACLIS

PARACLÍS , paraclise , s . m . 1. Capelă construită alături de o biserică , într - un cimitir , în interiorul unei clădiri etc . 2. ( În religia creștină ortodoxă ) Slujbă religioasă de laudă și de invocare a Fecioarei Maria , a lui Isus sau a unui sfânt ; rugăciunea închinată unuia dintre aceștia ; p . ext . carte care cuprinde astfel de rugăciuni . [ Pl . și :

 

PARTIZAN

PARTIZÁN , - Ă , partizani , - e , s . m . și f . 1. Persoană care adoptă și susține o idee , o teorie etc . ; persoană care este de partea cuiva , care luptă alături de cineva pentru o cauză ; adept . 2. Spec . Membru al unui detașament organizat de luptă , care acționează în timp de război împotriva inamicului , în spatele

 

PAS

PAS ^4 subst . Substanță medicamentoasă antibiotică , cu aspect de pulbere albă , puțin solubilă în apă , folosită în tratamentul tuberculozei . PAS ^3 , ( 1 ) pași , s . m . , ( II ) pasuri , s . n . I. S . m . 1. Fiecare dintre mișcările alternative pe care le fac picioarele în mers obișnuit ; p . ext . distanță astfel parcursă : p . gener . distanță mică . 2. Mod de a umbla pe jos ; mers , umblet , călcătură . 3. Unitate de măsură de lungime egală cu distanța dintre cele două picioare ale omului depărtate în cursul mersului obișnuit ; p . ext . distanță reprezentată de această unitate de măsură . 4. Urma lăsată de talpa piciorului sau a încălțămintei în mers . 5. ( Biol . ; în sintagma ) Pas genetic = distanță creată între unul dintre părinții și unul dintre copiii lui , astfel încât posibilitatea acestuia de a primi o genă oarecare se înjumătățește datorită meiozei . II. S . n . 1. Distanță între două elemente alăturate identice ale unui sistem tehnic , măsurată în direcția în care se repetă elementele . 2. ( Înv . și reg . ) Unealtă de lemn asemănătoare cu un compas , folosită în dulgherie , dogărie etc . PAS ^2 , pasuri , s . n . 1. Drum , loc îngust și mai coborât , de - a lungul unei văi , între ...

 

PLEBE

PLÉBE s . f . 1. ( În Roma antică ) Categorie socială de oameni liberi fără o activitate permanentă , care trăiau din câștiguri întâmplătoare și din distribuții făcute de stat . 2. ( În evul mediu ) Pătura cea mai săracă a populației orășenești din apusul Europei , aflată în afara ierarhiei feudale și care , alături de țărănime , a avut un rol important în revoluțiile din sec . XVI - XVII . 3. ( Livr . ) Pătură socială fără drepturi , asuprită și exploatată ; p . ext . mulțime ,

 

PLEONASM

PLEONÁSM , pleonasme , s . n . Eroare de exprimare constând în folosirea alăturată a unor cuvinte , construcții , propoziții etc . cu același înțeles . [ Pr . : ple -

 

PLUG

PLUG , pluguri , s . n . 1. Unealtă agricolă cu tracțiune animală sau mecanică , folosită la arat , la dezmiriștit etc . 2. ( În sintagmele ) Plug de cărbune = mașină de lucru prevăzută cu lame sau cuțite pentru dislocarea materialului , folosită la executarea mecanizată a operațiilor de abataj și de încărcare a cărbunilor . Plug nivelator = mașină folosită la nivelarea terenurilor și la împrăștierea unui material pe o șosea sau pe un teren . Plug pentru șanțuri = mașină de lucru cu cuțite speciale care servește la săparea șanțurilor . Plug de zăpadă = vehicul echipat cu un dispozitiv pentru curățirea zăpezii de pe o cale de comunicație . 3. Piesă metalică montată transversal pe o bandă de transport , pentru a face ca materialul transportat să cadă alături de bandă . 4. Figură de schi care constă în apropierea din mers a vârfurilor schiurilor în formă de unghi , pentru a frâna sau pentru a reduce viteza . 5. ( Reg . ) Plugușor (

 

POMOSTINĂ

POMÓSTINĂ , pomostine , s . f . ( Reg . ) Parte a carului sau a căruței formată din mai multe scânduri alăturate , care alcătuiesc platforma de jos a vehiculului . [ Var . : pomóștină s .

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>