Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ARMĂ
Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 223 pentru ARMĂ.
ASÉDIU , asedii , s . n . Încercuire și atacare cu forțe armate a unui loc întărit , pentru a - l
ATÁC , atacuri , s . n . 1. Ofensivă a unor forțe armate care urmărește nimicirea sau prinderea inamicului și distrugerea unor obiective ale acestuia ; ( în special ) moment culminant al acestei ofensive . 2. Agresiune împotriva unei persoane , unui stat etc . 3. Inițiativă într - un joc sportiv . 4. Acțiune violentă și susținută ( prin manifestații , prin scris etc . ) împotriva unei situații , unei teorii etc . sau împotriva celor care le susțin . 5. Apariție bruscă și puternică a unei boli . 6. ( Fon . ) Mișcare articulatorie a coardelor vocale , care marchează începutul pronunțării unei
BĂRBÚNC s . n . 1. ( Înv . și reg . ) Numele unui dans ( ostășesc ) care în trecut , se executa cu prilejul recrutării ; melodia după care se executa acest dans . 2. ( Înv . ) Înrolare în armată ;
BĂTÁIE , bătăi , s . f . I. 1. Lovitură repetată dată de cineva cuiva cu mâna sau cu un obiect . 2. ( Înv . ) Luptă , bătălie . 3. ( În expr . ) A pune ( ceva ) la bătaie = a ) a oferi ( ceva ) spre a fi cheltuit sau consumat ; b ) a risca ( ceva ) . II. 1. Lovire , izbire ( repetată ) a unui obiect de altul . 2. Lovitură dată într - un obiect ( cu mâna , cu ciocanul etc . ) 3. Zgomot ( ritmic ) produs de un motor sau de un mecanism în funcție . 4. Distanță până la care poate ajunge un proiectil , o săgeată etc ; felul cum trimite o armă proiectilul ; traiectoria unui proiectil ; p . ext . Distanță până la care poate ajunge vederea cuiva ; rază vizuală . 5. ( În legătură cu anumite fenomene ale naturii , a căror denumire determină sensul cuvântului ) a ) Suflare a vântului ; adiere . b ) Cădere a ploii , a grindinii etc . c ) Dogoreală , arșiță . d ) Lumină . 6. ( Reg . ) Lătrat ( scurt și ritmic ) al câinilor . 7. Boiște . III. 1. ( Sport ) Izbire a pământului cu piciorul înainte de desprinderea de pe sol , la o săritură . 2. ( În expr . și loc . adv . ) ( ...
BAIONÉTĂ , baionete , s . f . Armă albă în formă de sabie scurtă , care se poate fixa la țeava puștii
BALTÁG , baltage , s . n . Topor cu coadă lungă , întrebuințat și ca
BÁRDĂ , bărzi , s . f . Secure cu tăișul lat și cu coada scurtă , întrebuințată mai ales la cioplitul lemnului și , odinioară , ca armă de
BELIGERÁNT , - Ă , beligeranți , - te , adj . ( Adesea substantivat ) Care se află în stare de război . Armate
BOLTIȘOÁRĂ , boltișoare , s . f . Diminutiv al lui boltă ; spec . boltă mică dintre grinzile de metal sau de beton armat ale unui planșeu . - Boltă + suf . -
BOX ^2 s . n . Piele de bovine prelucrată , din care se confecționează fețe de încălțăminte și diverse obiecte de marochinărie . BOX ^1 s . n . 1. Sport în care doi adversari luptă între ei , pe ring , după anumite reguli , cu pumnii îmbrăcați în mănuși speciale ; pugilistică , pugilism , pugilat . 2. Armă albă , alcătuită dintr - o placă de metal cu găuri pentru degete și cu o creastă de sinuozități , cu care se atacă ținând pumnul
BUIANDRÚG , buiandrugi , s . m . Element de construcție alcătuit dintr - o grindă de beton armat , de zidărie , de metal sau de lemn , așezată deasupra unei porți , a unei uși , a unei ferestre etc . pentru a susține porțiunea de zidărie de deasupra acestora . - Et .