Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CASĂ
Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 147 pentru CASĂ.
... corelație cu sine însuși ; introduce propoziții copulative eliptice ) Când . . . când . . . , și . . . și . . . II. Prep . ( Folosit în comparații ) Ca , precum , asemenea cu . . . Copacul era înalt cât casa . III. Adv . 1. ( În propoziții independente exclamative sau interogative ) În ce măsură , în ce grad ; în ce durată ( mare ) de timp . Cât de bine a ...
CĂMĂRĂȘÉL , cămărășei , s . m . ( Înv . ) Fecior de casă ; camerier . - Cămăraș + suf . -
CĂMÍN , căminuri , ( 1 , 4 , 6 ) ( 2 , 3 , 5 ) cămine , s . n . 1. Sobă joasă , zidită la peretele camerei , cu vatra larg deschisă . 2. Cuptor , vatră . 3. Coș pe unde iese fumul ; horn . 4. Fig . Casă părintească ; p . ext . familie . 5. Denumire dată unor instituții cu caracter social - cultural ; cămin de copii = instituție cu regim de internat pentru copii preșcolari ( 3 - 6 ani ) , cu orar de zi sau săptămânal ; cămin studențesc = așezământ universitar care asigură cazarea studenților , pe lângă acesta funcționând uneori și cantine ; cămin cultural = instituție înființată în scopul propagării culturii la sate ( 5 ) ; cămin școală = cămin pentru copiii orfani , în care se află și școala ; cămin spital = cămin ( de bătrâni ) în care se acordă asistență medicală . 6. Încăpere mică subterană , zidită și acoperită cu capac de fontă , pe traseul unei conducte de alimentare cu apă a unui canal , construită pentru a permite accesul la conductă sau la
CĂSĂTORÉSC , - EÁSCĂ , căsătorești , adj . ( Rar ) De căsătorie , privitor la căsătorie . - Căsător ( înv . " soț " < casă ^1 + suf . - ător ) + suf . -
CĂSIȘOÁRĂ , căsișoare , s . f . ( Rar ) Căsuță . - Casă ^1 + suf . -
CĂSULÍE , căsulii , s . f . ( Rar ) Căsuță . - Casă ^1 + suf . -
CABÁNĂ , cabane , s . f . casă ( la munte ) construită , de obicei , din lemn , care servește pentru adăpostirea turiștilor și a
CAMIZÓL , camizole , s . n . ( Înv . ) Haină de casă scurtă , cu mâneci , pe care o purtau
CAPÓT^3 , capoate , s . n . ( Înv . ) Un fel de manta boierească sau militară . CAPÓT^2 , capoate , s . n . 1. Îmbrăcăminte femeiască de casă , de obicei lungă până la călcâie ; halat . 2. Învelitoare de pânză care acoperă diferite instrumente și aparate pe puntea unei nave . CAPÓT^1 adj . A face ( Înv . ; în limbajul jucătorilor de cărți ; în expr . ) ( pe cineva ) capot = a nu lăsa ( pe cineva ) să facă o levată la jocul de cărți ; p . ext . a câștiga un mare avantaj asupra cuiva , a - l da
CASÁBIL , - Ă , casabili , - e , adj . 1. Casant . 2. ( Despre o hotărâre judecătorească ) Care poate fi casat (
... CASIÉR , - Ă , casieri , - e , s . m . și f . Persoană care are în sarcina sa casa