Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CIRCULAȚIE
Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 99 pentru CIRCULAȚIE.
ESCALATÓR , escalatoare , s . n . Scară rulantă utilizata pentru circulația oamenilor ( în metrouri , în magazine
... lichidul de zaț ; p . ext . cafea obținută în acest fel . 4. ( În sintagma ) Filtru total = control efectuat de organele de poliție pe o arteră de circulație
FINANCIÁR , - Ă , financiari , - e , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care ține de organizarea finanțelor , privitor la finanțe , la circulația banilor , a creditului etc . ; p . ext . bănesc . 2. S . m . și f . Specialist în operații financiare ( 1 ) . 3. S . m . și f . Persoană care deține capital financiar . [ Pr . : - ci -
FLUX , fluxuri , s . n . 1. Fază de ridicare periodică a nivelului apei oceanelor sau a mărilor deschise , în cadrul fenomenului de maree , sub influența mișcării de rotație a Pământului și a atracției Lunii și a Soarelui . 2. ( Fiz . ) Curent de particule . 3. ( În sintagmele ) Flux tehnologic = circulația continuă a materiei prime , a semifabricatelor etc . în succesiunea operațiilor dintr - un proces tehnologic . Producție în flux = formă de organizare superioară a producției , în cadrul căreia produsele se obțin în condiții de adâncă divizare a procesului tehnologic . Flux de informație = raportul dintre cantitatea de informație și timpul în care ea este
GARÓU , garouri , s . n . Bandă sau tub , de obicei din cauciuc , care servește la întreruperea temporară a circulației sângelui într - o regiune a corpului ( mai ales la braț ) , pentru a preveni sau a înlătura o
HIDROMETEOROLOGÍE s . f . Disciplină care studiază circulația apei în atmosferă . [ Pr . : - te -
... HORÁIȚĂ , horaițe , s . f . Drum format în mod natural , prin circulație
... cu pietre scumpe ) care se poartă ca podoabă pe deget . 2. Obiect în formă de cerc , având diverse întrebuințări practice ; verigă , belciug . 3. Arteră de circulație , cu traseu circular sau poligonal , care înconjură o localitate și leagă capetele șoselelor exterioare care conduc la această localitate . 4. ( La pl . ) Zone inelare concentrice ...
ÍNIMĂ , inimi , s . f . I. 1. Organ intern musculos central al aparatului circulator , situat în partea stângă a toracelui , care are rolul de a asigura , prin contracțiile sale ritmice , circulația sângelui în organism , la om și la animalele superioare ; cord ^1 . 2. ( Pop . ) Stomac , burtă , pântece , rânză . 3. ( La cărțile de joc ) Cupă ^2 . 4. Piesă sau organ de mașină care are formă asemănătoare cu o inimă ( I 1 ) . II. Fig . 1. Inima ( I 1 ) considerată ca sediu al sentimentelor umane : a ) ( În legătură cu bucurii , plăceri ) I s - a bucurat inima când a auzit vestea cea bună . 2. Inima ( I 1 ) considerată ca centru și simbol al vieții sufletești . L - am șters din inimă . III. Fig . 1. Caracter , fire . Seamănă cu tatăl lui la chip și la inimă . 2. Ființa , om , individ . Înflăcărarea a cuprins toate inimile . IV. P . anal . 1. Mijloc , centru , interior . 2. Piesă sau element de construcție care ocupă un loc central într - un sistem tehnic sau într - un element al acestuia . 3. Partea din interior a unei plante , a unei legume , a unui fruct ; miez . 4. ...
ISCHEMÍE , ischemii , s . f . ( Med . ) Întrerupere a circulației sanguine într - un țesut sau organ , datorită unui spasm arterial sau astupării unui
... JOÁNTĂ , joante , s . f . 1. Legătură făcută la capetele șinelor de cale ferată pentru a asigura continuitatea căii de circulație