Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DEMNITATE

 Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 91 pentru DEMNITATE.

JOSNIC

... JÓSNIC , - Ă , josnici , - ce , adj . Lipsit de demnitate

 

LICHEA

... LICHEÁ , lichele , s . f . Om fără caracter , lipsit de demnitate

 

LICHELISM

... LICHELÍSM s . n . Atitudine , comportare de lichea ; lipsă de demnitate

 

LOGOFEȚIE

... LOGOFEȚÍE , logofeții , s . f . Demnitate

 

MÂNDRIE

... MÂNDRÍE , mândrii , s . f . 1. Sentiment de mulțumire , de satisfacție , de plăcere , de bucurie ; ceea ce produce mulțumire , satisfacție , plăcere , bucurie ; sentiment de demnitate

 

MĂRIE

... Termen de reverență la adresa unui monarh , a unui domnitor , a unui boier etc . ; înălțime , domnie , maiestate . 2. Situație înaltă , rang , demnitate

 

MAIESTUOS

... MAIESTUÓS , - OÁSĂ , maiestuoși , - oase , adj . 1. Care impune prin prestanță , prin demnitate deosebită sau prin caracterul solemn , ceremonios . 2. Care impune prin măreția înfățișării , prin grandoarea proporțiilor ; în mod grandios . [ Pr . : - tu - os . - Var . : maiestós , - oásă , majestós ...

 

MAREȘALAT

MAREȘALÁT , mareșalate , s . n . Funcția , demnitatea de

 

MARGRAFIAT

MARGRAFIÁT , margrafiate , s . n . 1. Domeniu al unui margraf . 2. Demnitatea de margraf . [ Pr . : - fi - at . - Var . : margraviát s .

 

MAZILIT

... MAZILÍT , - Ă , maziliți , - te , adj . Care a fost detronat sau scos dintr - o demnitate

 

MINISTERIABIL

MINISTERIÁBIL , ministeriabili , s . m . ( Rar ) Persoană care aspiră la demnitatea de ministru . [ Pr : - ri -

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>