Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DEPRINDERE

 Rezultatele 41 - 48 din aproximativ 48 pentru DEPRINDERE.

POLITEHNIZARE

POLITEHNIZÁRE s . f . Orientarea învățământului ( de cultură generală ) către dezvoltarea cunoștințelor tehnice și spre obținerea unor deprinderi practice în diverse ramuri ale tehnicii . - După rus .

 

PRACTICĂ

... PRÁCTICĂ , practici , s . f . 1. Practicare , p . ext . deprindere , obicei , rutină . 2. Activitate a oamenilor îndreptată spre crearea condițiilor necesare existenței societății , în primul rând spre producerea și crearea bunurilor materiale și ...

 

PROFESIUNE

PROFESIÚNE , profesiuni , s . f . 1. Ocupație , îndeletnicire cu caracter permanent , pe care o exercită cineva în baza unei calificări corespunzătoare ; complex de cunoștințe teoretice și de deprinderi practice care definesc pregătirea cuiva ; meserie . 2. ( În sintagma ) Profesiune de credință = declarație publică pe care o face cineva cu privire la principiile sau la convingerile sale . [ Pr . : - si - u - . - Var . : profésie s .

 

PROVINCIAL

PROVINCIÁL , - Ă , provinciali , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Persoană care locuiește în provincie sau este originară de acolo ; p . ext . persoană cu apucături sau cu deprinderi stângace , naive . 2. Adj . Care aparține provinciei , privitor la provincie ; propriu provinciei și locuitorilor ei ; care se găsesc în provincie ; provincialist . [ Pr . : - ci - al . - Var . : ( înv . ) provințiál , - ă s . m . și f . ,

 

SOLFEGIU

SOLFÉGIU , solfegii , s . n . Mică piesă muzicală fără cuvinte , compusă în vederea exercițiilor ; exercițiu vocal executat fără cuvinte , menit să dezvolte auzul și deprinderea de a citi notele

 

TABIET

... TABIÉT , tabieturi , s . n . Deprindere

 

TREABĂ

... TREÁBĂ , treburi , s . f . 1. Activitate , ocupație , îndeletnicire . 2. Muncă , lucru . 3. Ispravă , faptă . 4. Chestiune , problemă ; interes , afacere . 5. ( Reg . ) Nărav , obicei , deprindere

 

ZOOPSIHOLOGIE

ZOOPSIHOLOGÍE s . f . Ramură a psihologiei care studiază fenomenele psihice la animale ( instinctele , deprinderile , senzațiile , emoțiile , memoria etc . ) ; psihologie

 

<<< Anterioarele