Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DISCIPLINA

 Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 176 pentru DISCIPLINA.

CULTURĂ

... și pentru formarea calităților fizice necesare în muncă , sport etc . , la care se adaugă baza materială , cercetarea științifică , procesul de formare a specialiștilor ; disciplină

 

CULTURISM

... CULTURÍSM s . n . Disciplină

 

DEFECTOLOGIE

... DEFECTOLOGÍE s . f . Disciplină

 

DEMONOLOGIE

... DEMONOLOGÍE s . f . Disciplină

 

DENDROLOGIE

... DENDROLOGÍE s . f . Disciplină

 

DENDROMETRIE

... DENDROMETRÍE s . f . Disciplină

 

DEZORDINE

... DEZÓRDINE , dezordini , s . f . 1. Lipsă de ordine ; neorânduială . 2. Lipsă de organizare , de disciplină

 

DIPLOMATIC

... adj . Referitor la diplomație sau la diplomați ^2 , care aparține diplomației sau diplomaților ^2 . DIPLOMÁTIC^1 , - Ă , diplomatici , - ce , s . f . , adj . 1. S . f . Disciplină auxiliară a istoriei care cercetează diplomele și documentele oficiale vechi și le stabilește autenticitatea . 2. Adj . ( Rar ) Care aparține diplomelor și documentelor oficiale ...

 

DISCIPLINĂ

DISCIPLÍNĂ , discipline , ( 2 ) s . f . 1. Totalitatea regulilor de comportare și de ordine obligatorii pentru membrii unei colectivități . 2. Ramură a unei științe ; p . gener .

 

DISCIPLINABIL

DISCIPLINÁBIL , - Ă , disciplinabili , - e , adj . Care poate fi disciplinat . - Disciplina + suf . -

 

DREPT

... ajuns drept la timp . D. S . n . 1. Totalitatea regulilor și normelor juridice care reglementează relațiile sociale dintr - un stat . Drept penal . 2. Știință sau disciplină care studiază dreptul ( D 1 ) . 3. Putere , prerogativă legal recunoscută unei persoane de a avea o anumită conduită , de a se ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>