Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DREPTURILE
Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 762 pentru DREPTURILE.
... INTABULÁ , intabulez , vb . I . Tranz . A înscrie definitiv un drept de proprietate sau un drept
INTEGRITÁTE s . f . 1. Însușirea de a fi integru ; cinste , probitate ; incoruptibilitate . 2. Însușirea de a fi sau de a rămâne intact , întreg . 3. ( În sintagma ) Integritate teritorială = principiu de bază al dreptului internațional potrivit căruia fiecare stat are dreptul să - și exercite deplin și nestingherit suveranitatea asupra teritoriului
... JURÍDIC , - Ă , juridici , - ce , adj . Care ține de drept , privitor la drept
... LEGITIMÍSM s . n . Teorie care proclamă drept
... lemne ( 2 , 3 ) s . n . 1. Țesut conducător al unor plante superioare , alcătuit din trahee , parenchim și fibre cu lignină , folosit ca material de construcție , drept combustibil etc . 2. Tulpina și ramurile unui arbore ( sau arbust ) tăiat , servind pentru construcții , drept
LIBERTÁTE , libertăți , ( 4 ) s . f . 1. Posibilitatea de a acționa după propria voință sau dorință ; posibilitatea de acțiune conștientă a oamenilor în condițiile cunoașterii ( și stăpânirii ) legilor de dezvoltare a naturii și a societății . 2. Starea unei persoane libere , care se bucură de deplinătatea drepturilor politice și civile în stat . 3. Independență , neatârnare ( a unui stat față de o putere străină ) . 4. ( De obicei la pl . ) Drepturi
LICÉNȚĂ , licențe , s . f . 1. Titlu obținut la terminarea studiilor superioare , pe baza unui examen prin care se dobândește dreptul de a exercita profesiunea corespunzătoare studiilor făcute ; examen dat pentru obținerea acestui titlu ; p . ext . diplomă care conferă acest titlu . 2. Autorizație dată de stat unei persoane pentru exercitarea unui negoț special , pentru operații de import și de export etc . 3. Contract prin care posesorul unui brevet de invenție cedează cuiva dreptul de exploatare a invenției sale . 4. Atitudine , ținută care depășește limitele bunei - cuviințe ; lipsă de respect pentru formele obișnuite . 5. ( În sintagma ) Licență poetică = abatere ușoară de la regulile gramaticale ale limbii , cerută de necesitatea rimei , ritmului sau din dorința de a realiza o notă stilistică
MEDIATÓR , - OÁRE , mediatori , - oare , subst . 1. S . m . și f . Persoană , guvern etc . care mijlocește o înțelegere între două părți ( adverse ) , care face un act de mediație ; mijlocitor , intermediar . 2. S . n . Intermediar chimic care asigură transmiterea influxului nervos . 3. S . f . Perpendiculară dusă pe mijlocul unui segment de dreaptă ; locul geometric al punctelor situate într - un plan , egal depărtate de capetele unui segment de
... MOȘTENÍRE , moșteniri , s . f . Faptul de a moșteni . 1. Drept de succesiune ; ( concr . ) totalitatea bunurilor rămase de la o persoană decedată și intrate în posesiunea altcuiva ; p . restr . bun obținut prin drept
... MONOPOLIZÁ , monopolizez , vb . I . Tranz . 1. A exercita un monopol , a pune stăpânire , cu drept de monopol , pe o ramură de producție ; a supune unui monopol . 2. Fig . A acapara , a - și aroga drepturi ...
NĂPRÁSNIC , - Ă , năprasnici , - ce , adj . , subst . I. Adj . 1. ( Adesea adverbial ) Care survine în mod neprevăzut , dintr - o dată ; care se petrece fulgerător ( și neplăcut ) ; neașteptat , subit . 2. ( Adesea adverbial ) Care nu poate fi stăpânit ; năvalnic , impetuos . 3. Care înspăimântă , îngrozește ( prin comportare ) ; îngrozitor , cumplit . 4. Care depășește cu mult limitele obișnuite ( prin mărime , intensitate ) ; extraordinar , cumplit . II. Subst . 1. S . m . Plantă erbacee din familia compozeelor , cu flori galbene - albe , cu frunze rigide acoperite cu peri moi și cu tulpina dreaptă ( Chrysanthemum corymbosum ) . 2. S . f . Plantă erbacee cu tulpina dreaptă , păroasă , cu frunze palmate și cu flori roșii - roz și miros neplăcut ( Geranium