Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru EPOCA

 Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 124 pentru EPOCA.

DECOLONIZARE

DECOLONIZÁRE , decolonizări , s . f . Acțiunea de a decoloniza și rezultatul ei ; proces social - economic , specific epocii contemporane , care constă în destrămarea sistemului colonial și obținerea independenței de către fostele colonii , consecință a luptei de eliberare națională . - V.

 

DELIBAȘĂ

DELIBÁȘĂ , delibași , s . m . ( În evul mediu , în epoca fanariotă ) Șeful gărzii domnești , căpetenia

 

DOGGER

DÓGGER s . n . ( Geol . ) Epoca mijlocie a jurasicului . [ Pr . :

 

DRAMATURGIE

DRAMATURGÍE s . f . 1. Totalitatea operelor dramatice care aparțin unui popor , unei epoci , unei școli literare , unui scriitor etc . 2. Arta de a scrie piese de teatru , de a le pune în scenă și de a le

 

ELENIST

ELENÍST , - Ă , eleniști , - ste , s . m . și f . Specialist în studiul limbii și culturii Greciei antice și epocii elenistice ; p . gener . specialist în studiul limbii și culturii

 

EMIGRAȚIE

... care se găsește o persoană emigrată . 2. Timpul cât cineva este emigrat . 3. Totalitatea persoanelor emigrate din aceeași țară , în același loc , într - o anumită epocă

 

EOLIT

EOLÍT , eolite , s . n . Piatră din epoca preistorică , grosolan cioplită și folosită ca primă unealtă . [ Pr . : e -

 

EPOHĂ

... ÉPOHĂ s . f . v . epocă

 

ERĂ

... s . f . 1. Perioadă istorică ce începe cu data unui anumit eveniment sau fapt , real sau legendar , de la care se pornește numărătoarea anilor . 2. Epocă

 

ETOS

ÉTOS s . n . 1. Ansamblu de trăsături specifice unui grup social sau unei epoci ; fizionomie morală , moralitate . 2. Specific cultural al unei colectivități . [ Scris și :

 

EUFUISM

EUFUÍSM , s . n . ( Livr . ) Variantă engleză , din epoca elizabetană , a manierismului european . [ Pr . : e - u - fu -

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>