Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FIXÂND

 Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 337 pentru FIXÂND.

AGROMINIM

AGROMÍNIM s . n . ( Ieșit din uz ) Totalitatea lucrărilor agronomice minime , fixate pentru a fi aplicate în mod obligatoriu , în scopul creșterii producției

 

AMIDAZĂ

AMIDÁZĂ , amidaze , s . f . Enzimă care desface legătura dintre carbon și azot din diferite substanțe , fixând elementele

 

AMNAR

AMNÁR , amnare , s . n . 1. Bucată de oțel cu care se lovește cremenea spre a scoate scântei în vederea aprinderii fitilului sau iascăi . 2. ( Reg . ) Fiecare dintre stâlpii de lemn care se pun la colțurile unei construcții țărănești , pentru a sprijini acoperișul . 3. ( Reg . ) Mâner de lemn cu ajutorul căruia se învârtește și se fixează sulul la războiul de țesut . 4. ( Reg . ) Dispozitiv cu ajutorul căruia se ridică sau se coboară fierul lat al plugului . [ Var . : ( reg . ) amânár s . n . ] - A + mânar [ e ] ( < lat .

 

ANCIE

ÁNCIE , ancii , s . f . Mică lamă elastică ( de metal , de lemn sau de trestie ) fixată în muștiucul unui instrument de suflat pentru a produce sunete sau pentru a le

 

ANTICIPA

ANTICIPÁ , anticipez , vb . I . Intranz . și tranz . A face sau a spune ceva înainte de o anumită dată ( fixată ) sau înaintea timpului

 

ANTICLOR

ANTICLÓR subst . Substanță care fixează clorul , formând produși

 

AUTOABROGARE

AUTOABROGÁRE , autoabrogări , s . f . ( Jur . ) Abrogare a unei legi la termenul fixat în prevederile ei . [ Pr . : a - u - to - a - ] - Auto ^1 - +

 

AUTOIMPUNERE

AUTOIMPÚNERE , autoimpuneri , s . f . Contribuție bănească pe care o colectivitate o fixează și o dă de bună voie , în vederea unor lucrări locale de interes obștesc . [ Pr : a - u - ] - Auto ^1 - + impunere ( după rus .

 

AZOTOBACTER

AZOTOBACTÉR subst . Bacterie aerobă care fixează în sol azotul atmosferic , transformându - l în azot

 

BABA

BABÁ , babale , s . f . Dispozitiv de 40 - 60 cm în formă de mosor , fixat pe puntea navelor sau pe cheiuri , de care se leagă parâmele navelor

 

BAC

BAC ^2 , bacuri , s . n . Element al sculelor și dispozitivelor de strângere ( menghine , mandrine etc . ) cu care se prind piesele în vederea prelucrării lor . BAC ^1 , bacuri , s . n . 1. Ambarcație cu fundul și capetele plate , cu care se fac scurte traversări de râuri sau de lacuri sau care este folosită pentru serviciile auxiliare ale unei nave ; brod , brudină , pod umblător . 2. ( Sport ) Platformă sau ambarcație cu vâsle , fixată pe apă pentru antrenamentul canotorilor , caiaciștilor și canoiștilor . 3. ( Tehn . ) Recipient , vas cu diverse utilizări

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>