Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru IMAGINE

 Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 232 pentru IMAGINE.

ALEGORISM

ALEGORÍSM s . n . Faptul de a explica în alegorii , de a exprima în imagini ; abuz de

 

AMPRENTĂ

... AMPRÉNTĂ , amprente , s . f . Imagine

 

ANAGLIFĂ

ANAGLÍFĂ , anaglife , s . f . 1. Lucrare de sculptură în ( baso ) relief realizat prin cizelură . 2. Procedeu pe baza căruia se obține imaginea în relief a unui obiect

 

ARTEFACT

... ARTEFÁCT s . n . ( Anat . ) Falsă imagine

 

ASOCIAȚIE

ASOCIÁȚIE , asociații , s . f . 1. Grupare de persoane creată pentru a atinge un scop comun și organizată pe baza unui statut . 2. Grup de plante format din mai multe specii caracteristice unui anumit mediu de viață . 3. Grupare de molecule , de stele etc . cu însușiri comune . Asociație moleculară . 4. Proprietate a psihicului de a lega între ele mai multe imagini senzoriale , idei etc . , apariția unei reprezentări atrăgând în conștiință o altă reprezentare asemănătoare sau întâlnită anterior ; legătură între reprezentări , idei etc . pe baza acestei proprietăți . [ Pr . : - ci -

 

ASOCIATIV

ASOCIATÍV , - Ă , asociativi , - e , adj . 1. Care aparține unei asociații ( 4 ) , privitor la o asociație ; ( despre memorie ) care evocă imagini prin asociație ( 4 ) . 2. ( Despre unele operații matematice ) Care duce la același rezultat independent de modul cum au fost grupate elementele unui grup ordonat . [ Pr . : - ci -

 

ASTIGMATIC

... ASTIGMÁTIC , - Ă , astigmatici , - ce , adj . s . m . și f . 1. Adj . ( Despre o imagine

 

ASTIGMATISM

... ASTIGMATÍSM s . n . Aberație a unui sistem optic , care formează o imagine

 

AUTOTIPIE

AUTOTIPÍE , autotipii , ( 2 ) s . f . 1. Procedeu de executare a unui clișeu zincografic care redă nuanțele de umbră și lumină prin descompunerea imaginii în puncte de diverse mărimi . 2. Clișeu obținut prin autotipie ( 1 ) . [ Pr . : a -

 

AXONOMETRIE

AXONOMETRÍE s . f . Metodă de reprezentare a obiectelor spațiale pe un plan , astfel ca imaginea obținută să dea impresia

 

BANDĂ

BÁNDĂ^2 , benzi , s . f . 1. Fâșie de stofă , hârtie , de piele etc . cu care se înfășoară , se leagă sau se întărește ceva ; bantă . 2. ( în sintagmele ) Bandă de magnetofon = fâșie magnetizată pe care se imprimă și de pe care se pot reproduce sunete cu ajutorul magnetofonului . Bandă rulantă ( sau de transport , continuă ) = fâșie lată de piele , de cauciuc , de plăci metalice etc . , pe care se transportă automat materiale sau piese fabricate sau în curs de fabricație ; conveier . Lucru pe ( sau la ) bandă ( rulantă ) = sistem de lucru constând din operații executate succesiv de un șir de lucrători asupra unui obiect aflat pe o banda rulantă care trece prin fața fiecăruia dintre ei . Bandă de imagini = peliculă cinematografică . Bandă de circulație = fâșie lungă delimitată din partea carosabilă a unui drum , pe care pot circula în același sens numai un șir de vehicule . Bandă de rulment = partea de cauciuc din anvelopa unei roți de autovehicul care vine în contact cu pământul . 3. Margine elastică a mesei de biliard . 4. Șină care leagă cele două țevi ale unei arme de vânătoare . 5. Grup de frecvențe vecine sau apropiate ale unei radiații electromagnetice sau sonore . 6. ( în sintagmele ) Bandă ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>