Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru INTELECTUALĂ

 Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 74 pentru INTELECTUALĂ.

MEDIOCRITATE

MEDIOCRITÁTE , mediocrități , ( 2 ) s . f . 1. Faptul de a fi mediocru ; situație , starea a celui mediocru . 2. Persoană lipsită de calități ( intelectuale ) deosebite , om mediocru ( 2 ) . [ Pr . : - di -

 

MOȘTENIRE

MOȘTENÍRE , moșteniri , s . f . Faptul de a moșteni . 1. Drept de succesiune ; ( concr . ) totalitatea bunurilor rămase de la o persoană decedată și intrate în posesiunea altcuiva ; p . restr . bun obținut prin drept succesoral . 2. Fig . Patrimoniu cultural , bunuri morale , intelectuale , artistice care se transmit de la o generație la alta . V.

 

MORAL

... morală ; etic ; care este conform cu morala ; cinstit , bun ; moralicesc . 2. Care aparține psihicului , spiritului , intelectului , care se referă la psihic , spirit sau intelect ; spiritual , intelectual . II. S . n . 1. Ansamblul facultăților sufletești și spirituale . 2. Stare afectivă , dispoziție sufletească temporară care privește puterea , dorința , fermitatea de a suporta ...

 

MUNCI

... MUNCÍ , muncesc , vb . IV . 1. Intranz . A desfășura o activitate , a depune un efort fizic sau intelectual pentru a produce , a crea ceva ; a avea o ocupație ; a lucra . 2. Refl . A - și ...

 

NEEVOLUAT

... NEEVOLUÁT , - Ă , neevoluați , - te , adj . Care nu este evoluat , dezvoltat ( din punct de vedere intelectual

 

OBIECT

OBIÉCT , obiecte , s . n . 1. Corp solid , de obicei prelucrat , care are o anumită întrebuințare . 2. Element , materie asupra căreia e îndreptată gândirea , activitatea intelectuală a omului . 3. Ceea ce formează materia unei discipline , disciplină de studiu ; materie . 4. Scop , țintă , țel ; obiectiv . 5. ( Gram . ; în sintagmele ) Obiect direct = complement direct . Obiect indirect = complement

 

OBOSEALĂ

... OBOSEÁLĂ , oboseli , s . f . Stare de slăbiciune generală datorată unui efort fizic sau intelectual

 

OBOSI

OBOSÍ , obosesc , vb . IV . Intranz . și refl . A pierde puterile ( fizice sau intelectuale ) în urma unui efort îndelungat ; a

 

ONORARIU

... ONORÁRIU , onorarii , s . n . Plată , retribuție dată unui intelectual

 

OPERAȚIONALISM

OPERAȚIONALÍSM s . n . ( Fil . ) 1. Concepție gnoseologică neopozitivistă potrivit căreia noțiunile nu pot avea decât conținut operațional , întrucât semnificațiile sunt generate de operații intelectuale . 2. Metodologie care pune în evidență funcția operatorie , instrumentală a conceptelor și a teoriilor științifice . [ Pr . : - ți -

 

PERIPATETICIAN

... PERIPATETICIÁN , peripateticieni , s . m . Adept al peripatetismului , p . ext . intelectual

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>