Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru L-

 Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 498 pentru L-.

LĂRGIRE

LĂRGÍRE , lărgiri , s . f . Acțiunea de a ( se ) lărgi și rezultatul ei . - V.

 

LĂRGIT

LĂRGÍT^2 , - Ă , lărgiți , - te , adj . Care a devenit mai larg , mai cuprinzător , mai amplu . - V. lărgi . LĂRGÍT^1 s . n . Faptul de a lărgi . - V.

 

LĂRGITOR

LĂRGITÓR , lărgitoare , s . n . Nume dat mai multor unelte care servesc la lărgirea unui obiect , a unei piese , a unei găuri etc . - Lărgi + suf . -

 

LĂRMUI

LĂRMUÍ , lărmuiesc , vb . IV . Intranz . A face larmă , a produce zgomot mare . - Larmă + suf . -

 

LĂRMUIRE

LĂRMUÍRE , lărmuiri , s . f . ( Rar ) Acțiunea de a lărmui și rezultatul ei ; larmă . - V.

 

LĂSA

LĂSÁ , las , vb . I . 1. Tranz . A da drumul unui lucru sau unei ființe ținute strâns . 2. Tranz . A permite , a îngădui , a admite , a nu opri ; spec . a accepta ca cineva sau ceva să rămână într - o anumită stare , într - o anumită situație , a nu interveni pentru a modifica , a schimba sau a întrerupe ceva . 3. Tranz . A se îndepărta de cineva sau de ceva , a părăsi ( plecând ) ; p . ext . a nu se mai interesa , a nu se mai preocupa de cineva sau de ceva . 4. Tranz . A ceda un bun cuiva ; a transmite ceva prin moștenire . 5. Refl . A merge la vale , a coborî o pantă . 6. Tranz . A da ( mai ) jos ; a coborî , a apleca . 7. Refl . A se îndoi , a se apleca ( sub o povară ) ; a se așeza ; a se

 

LĂSARE

LĂSÁRE s . f . Acțiunea de a ( se ) lăsa și rezultatul ei . - V.

 

LĂSAT

LĂSÁT^2 , lăsați , - te , adj . 1. ( Despre obiecte ) Căruia i s - a dat drumul sau a fost scăpat din mână . 2. La care s - a renunțat , care a fost părăsit . 3. ( Despre bunuri ) Care a fost primit ca moștenire . 4. ( Despre mirosuri , căldură etc . ) Care a rămas în urma cuiva sau a ceva , care a fost degajat de cineva sau de ceva . 5. ( Despre întuneric , ger , căldură ) Care s - a statornicit undeva . 6. Care a fost coborât , care a fost dat mai jos . 7. Încovoiat . - LĂSÁT^1 s . n . Faptul de a lăsa . V.

 

LĂSATA

LĂSÁTA s . f . art . v . lăsat ^

 

LĂSCAIE

LĂSCÁIE , lăscăi , s . f . Monedă de aramă valorând o jumătate de para , care a circulat în țările române în a doua jumătate a sec . XVIII ; p . gener . monedă de valoare foarte

 

LĂSNICIOR

LĂSNICIÓR , lăsniciori , s . m . Plantă cu tulpina agățătoare , cu flori violete , cu fructe în formă de boabe roșii la maturitate , a cărei tulpină se întrebuințează în ceaiuri medicinale ( Solanum

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>