Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru OBSTACOLE

 Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 64 pentru OBSTACOLE.

OPRELIȘTE

... OPRÉLIȘTE , opreliști , s . f . Poruncă sau măsură prin care se interzice ceva ; interdicție , prohibiție ; p . ext . piedică , obstacol

 

PERCUTANT

... PERCUTÁNT , - Ă , percutanți , - te , adj . 1. ( Despre proiectile ) Care explodează la atingerea unui obstacol sau în urma unei percuții . 2. ( Min . ; în sintagma ) Perforator percutant = perforator mecanic al cărui sfredel acționează prin lovituri . 3. Cu o mare putere de ...

 

PIEDICĂ

... PIÉDICĂ , piedici , s . f . 1. Factor care împiedică realizarea unui țel , care stă în calea unei acțiuni : stavilă , obstacol , impediment : dificultate , greutate . 2. ( Concr . ) Unealtă , dispozitiv , instrument folosit pentru blocarea sau încetinirea mișcării unui sistem tehnic , pentru blocarea unui organ mobil al acestuia , la ...

 

POD

... malurile unei ape sau marginile unei depresiuni de pământ , susținând o cale de comunicație terestră ( șosea sau cale ferată ) și asigurând continuitatea căii peste un obstacol natural sau artificial . 2. Platformă având forma asemănătoare cu a unui pod ( I 1 ) și care servește ca loc de lucru , ca element ...

 

POPREALĂ

... POPREÁLĂ , popreli , s . f . 1. ( Înv . și reg . ) Piedică , obstacol în calea unei acțiuni ; poruncă sau măsură prin care se interzice ceva ; oprire , interdicție , opreliște . 2. ( Pop . ) Reținere ( provizorie ) a cuiva de către ...

 

POTRIVNICIE

... POTRIVNICÍE , potrivnicii , s . f . Împrejurare nefavorabilă ; obstacol

 

RĂZBĂTĂTOR

RĂZBĂTĂTÓR , - OÁRE , răzbătători , - oare , adj . Care își face drum biruind obstacolele , care nu se dă bătut ; tenace . - Răzbate + suf . -

 

RĂZBATE

RĂZBÁTE , răzbát , vb . III . 1. Intranz . A - și face , a - și croi drum prin . . . , a înainta cu greu , înlăturând obstacolele ; a străbate , a pătrunde . 2. Intranz . A răzbi ( 2 ) , a izbuti . 3. Intranz . A umbla în lung și în larg ; a cutreiera , a colinda . 4. Tranz . ( Despre stări , sentimente ) A pune stăpânire cu putere pe cineva ; a birui , a învinge , a copleși , a răzbi ( 4 ) . - Răz - +

 

RĂZBI

RĂZBÍ , răzbesc , vb . IV . 1. Intranz . A - și face drum , a străbate ( anevoie ) , a trece peste piedici ; a răzbate . 2. Intranz . A ajunge undeva înlăturând obstacolele . 3. Tranz . A învinge , a înfrânge , a răpune . 4. Tranz . ( Despre stări fizice sau sufletești ) A cuprinde , a birui , a copleși . 5. Tranz . și intranz . A termina , a prididi , a

 

RĂZBIT

RĂZBÍT , - Ă , răzbiți , - te , adj . 1. ( Despre piedici , obstacole etc . ) Peste care s - a trecut , care a fost depășit ( cu efort mare ) . 2. ( Despre oameni ) Care este biruit , copleșit de durere , de greutăți

 

REDRESOR

... a îndrepta imaginea răsturnată dată de obiectivul unui instrument optic . 3. Dispozitiv care readuce în direcția inițială un curent de fluid abătut de un obstacol

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>