Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PERSONAL
Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 111 pentru PERSONAL.
... n . Luptă care se desfășoară ( după un anumit cod ) între două persoane înarmate , în prezența unor martori și care are drept scop tranșarea unui diferend personal
ECHIPÁJ , echipaje , s . n . 1. Totalitatea personalului de conducere și de deservire a unei nave , a unui avion , a unui tanc etc . 2. Grup de sportivi care se găsesc pe o ambarcație , un avion , un bob , o motocicletă etc . și care participă la conducerea acestora . 3. Partea fixă sau partea mobilă a unui instrument . 4. ( Ieșit din uz ) Trăsură de lux ( împreună cu caii înhămați la
ECPAIÁ , ecpaiele , s . f . ( Înv . ) Personalul din serviciul unui mare demnitar . [ Pr . : - pa -
EGOCÉNTRIC , - Ă , egocentrici , - ce , adj . ( Despre oameni ; adesea substantivat ) Care privește totul prin prisma intereselor și a sentimentelor personale , care se consideră centrul universului ; ( despre manifestările oamenilor ) care trădează o asemenea
EGOCENTRÍSM s . n . ( Livr . ) Atitudine a celui care privește totul prin prisma intereselor și a sentimentelor personale , tendință de a face din sine " centrul universului " ;
EGOÍSM s . n . Atitudine de exagerată preocupare pentru interesele personale și de nesocotire a intereselor
EGOLATRÍE s . f . Manie de a se preocupa exagerat de propria persoană ; supraestimare a valorii personale ;
EXTRÁCȚIE , extracții , s . f . 1. Extragere . 2. Operație de aducere la suprafață a minereului , a materialelor și a personalului , prin puțuri verticale sau înclinate care fac legătura cu diferite planuri ale minei . 3. Îndepărtare a unui corp străin introdus în organism ; spec . extragerea unei măsele sau a unui dinte . 4. ( Livr . ) Origine ,
FUȘTÁȘ , fuștași , s . m . ( În Țară Românească și în Moldova ) Soldat înarmat cu o fuște , care făcea parte din garda personală a domnilor până în sec . XIX ; lăncier . - Fuște + suf . -
GOSPODĂRÓS , - OÁSĂ , gospodăroși , - oase , adj . ( Despre oameni ) Care dovedește pricepere și manifestă interes , pasiune în conducerea unei gospodării ( personale , de stat etc . ) , a unei instituții , organizații etc . - Gospodar + suf . -
GOSPODÁR , gospodari , s . m . , adj . m . 1. S . m . Om care posedă o gospodărie . 2. S . m . , adj . m . ( Om ) care dovedește pricepere , chibzuială în conducerea unei gospodării ( personale , de stat etc . ) , a unei instituții , organizații etc . 3. S . m . ( Reg . ) Soț ( în raport cu soția sa ) . 4. S . m . ( Înv . )