Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PESCUIT
Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 85 pentru PESCUIT.
NĂVÓD , năvoade , s . n . Unealtă de pescuit formată dintr - o plasă mare prevăzută la mijloc cu un sac , cu care se înconjură și se adună peștele de pe suprafețe întinse de apă . [ Var . : ( reg . ) nevód s .
NĂVODÁR , năvodari , s . m . 1. Pescar cu năvodul . 2. Lucrător ( în industria textilă ) care face sfori , frânghii , plase de pescuit etc . 3. Pasăre de baltă cu pene negre și albe , cu picioare lungi și cu ciocul încovoiat în sus ( Recurviostra avocetta ) . - Năvod + suf . -
... NĂVODÍ , năvodesc , vb . IV . Tranz . ( Rar ) A pescui
NÁDĂ , nade , s . f . 1. Hrană naturală sau imitație de hrană care se pune într - o unealtă de pescuit sau într - o cursă pentru a ademeni și a prinde peștii sau alte animale ; momeală . 2. Parte înnădită , adăugată la un obiect ; înnăditură . [ Pl . și : ( 2 )
ODGÓN , odgoane , s . n . Funie groasă și lungă , îmbibată , de obicei , cu gudron și întrebuințată în marină , la pescuit , în transporturi etc . ; cablu , parâmă , pălămar ^2 ; p . gener . orice funie groasă . [ Var . : otgón s . n . ] - Et .
ODORÓB , odoroabe , s . n . ( Reg . ) Coș de nuiele în forma unui trunchi de con , fără fund , care servește la
ORIÉR , orieri , s . m . ( Rar ) Pescar care pescuiește cu oria . [ Pr . : - ri - er ] - Orie + suf . -
ÓSTIE^3 , ostii , s . f . ( Anat . ) Orificiu situat între auriculele și ventriculele inimii , precum și între acestea și arterele mari ale corpului . ÓSTIE^2 , ostii , s . f . Pâine nedospită ( azimă ) care servește la cuminecătură în cultul catolic și în cel luteran . ÓSTIE^1 , ostii , s . f . Unealtă de pescuit de forma unei furci cu mai multe brațe ascuțite , care se înfige în corpul
PĂTÚL^2 , pătuli , - e , adj . Măr pătul ( În sintagmele ) ( și substantivat , m . ) = specie de măr cu fructele galbene - verzui ( cu pete roșii ) . Măr pătul ( și substantivat , n . ) = fructul mărului mai sus definit . PĂTÚL^1 , pătule , s . n . 1. Construcție cu pereții din șipci , din nuiele împletite etc . , ridicată pe un postament la mică înălțime deasupra solului , care servește la păstrarea porumbului ( în știuleți ) ; p . gener . hambar pentru cereale . 2. ( Pop . ) Coteț ( construit pe pari sau într - un copac ) pentru păsările de curte ; coteț pentru porumbei . 3. ( Pop . ) Culcuș improvizat din frunze , din paie , din fân etc . , care servește pentru dormit ; p . ext . pat rudimentar ( și mic ) . 4. Un fel de podeț așezat pe pari la suprafața apei , de pe care se pescuiește . 5. Pătuiac . 6. Platformă înaltă construită pe stâlpi sau în copaci , care servește ca loc de observație ( pentru paznici , pentru vânători
PARAGÁT , paragate , s . n . Unealtă de pescuit marin , alcătuită dintr - un șir de cârlige cu nadă fixate de un odgon și folosită la pescuitul calcanului , al sturionilor
PERIMÉT , perimete , s . n . Frânghie , funie de care sunt prinse cârligele carmacelor de