Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru POARTĂ
Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 458 pentru POARTĂ.
PESTÉLCĂ , pestelci , s . f . 1. ( Pop . ) Șort de pânză sau de postav pe care - l poartă femeile peste rochie și care , uneori , se poartă și de către bărbați ; spec . fota dinainte ; p . gener . fotă . 2. Bucată de pânză triunghiulară prinsă cu o latură de verga unei corăbii , care servește la păstrarea la adăpost a burții velei , când aceasta este
... încărcarea , descărcarea și repararea navelor . 2. Oraș care are un port ( 1 ) . PORT ^2 , ( 2 , 3 ) porturi , s . n . 1. Faptul de a purta sau de a deține . Portul armelor este interzis . 2. Conduită obișnuită , firească , normală . Ori te poartă cum ți - e vorba , ori vorbește cum ...
PORTDRAPÉL , ( 1 ) s . m . , ( 2 ) portdrapele , s . n . 1. S . m . Persoană care poartă drapelul unei unități militare , al unei asociații sportive etc . 2. S . n . Toc de piele prins de o curea petrecută peste piept , în care se fixează coada drapelului pentru a putea fi purtat mai ușor . - Port ^1 - + drapel ( 1 , după fr . porte -
... PURTÁRE , purtări , s . f . Acțiunea de a ( se ) purta și rezultatul ei . 1. Transportare ( pe umeri sau pe brațe ) . 2. Folosire , întrebuințare . 3. Fel de a se comporta ; conduită , comportare . - V. purta ...
RAJÁH , rajahi , s . m . 1. Titlu purtat de șeful statului în India antică , devenit mai târziu titlu princiar . 2. Persoană care poartă acest
SĂHĂIDÁC , săhăidace , s . n . 1. ( Înv . ) Tolbă de purtat săgeți . 2. ( Reg . ) Leagăn de pânză purtat pe spate , în care țărancele își duc copiii ( la câmp ) . - Et .
STÓLĂ , stole , s . f . 1. Rochie largă și lungă până în pământ , care se strângea pe corp cu două cordoane , unul pe sub sâni , altul deasupra șoldurilor , purtată de matroanele romane . 2. Un fel de orar ^1 pe care îl poartă preoții catolici în timpul slujbei
... SULTÁN , sultani , s . m . Titlu dat monarhului din Imperiul Otoman și din alte țări musulmane ; persoană care poartă ( sau purta
TÓCĂ , toci , s . f . 1. Căciuliță sau pălărioară fără boruri , purtată de femei . 2. Acoperământ pentru cap , de formă cilindrică , fără boruri , purtat de magistrați și de avocați în exercițiul
TUNÍCĂ , tunici , s . f . 1. Haină bărbătească ( de uniformă ) , de obicei încheiată până la gât și care se poartă peste cămașă . 2. Îmbrăcăminte ( largă ) purtată de unele popoare din antichitate , lungă până la genunchi sau până la pământ . 3. Membrană fibroasă care învelește unele organe ale
... deplasa din loc pe cineva sau ceva , exercitând o apăsare . 2. Tranz . A face să înainteze ; a duce , a purta ( până departe ) . 3. Tranz . Fig . A îndemna , a îmboldi . 4. Refl . A se înghesui pentru a putea ...