Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PUTERE

 Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 386 pentru PUTERE.

ȘALANDER

... ȘALÁNDER , șalandere , s . n . Remorcher sau șalupă cu motor de putere

 

ȘERIF

ȘERÍF^2 , șerifi , s . m . Funcționar administrativ din Anglia sau din Statele Unite ale Americii , însărcinat cu menținerea ordinii într - un district sau comitat , având în anumite cazuri și puteri judecătorești . ȘERÍF^1 , șerifi , s . m . Prinț arab socotit urmaș al lui

 

ȘIPOT

... ȘÍPOT , șipote , s . n . 1. Izvor a cărui apă țâșnește cu putere

 

ȘUIER

... sau spintecă aerul cu iuțeală ; șuierătură . 3. Sunet ascuțit , strident și prelung produs cu ajutorul unui instrument special ( signal , sirenă etc . ) sau prin suflarea cu putere a aerului printre buze ori printre degete ; șuierătură . 4. Sunet sau țipăt ( ascuțit ) scos de unele animale și păsări ; șuierătură . [ : Pr . : șu - ier ...

 

ȘUIERA

... deplasează , se mișcă , se învârtește sau spintecă aerul cu viteză . 3. ( Despre oameni ) A scoate un sunet ascuțit , strident și prelung , suflând cu putere aerul printre buzele întredeschise , printre degete sau cu ajutorul unui instrument special . 4. ( Despre unele animale , păsări , insecte ; la pers . 3 ) A scoate ...

 

ȚÂȘNI

... pe neașteptate ; a intra brusc undeva , a da buzna . 3. A se ivi deodată , a izbucni cu putere

 

ȚARISM

ȚARÍSM s . n . Formă de guvernământ monarhică în care puterea supremă aparținea țarului ; regimul

 

ȚICNI

ȚICNÍ , țicnesc , vb . IV . Refl . ( Fam . ) A - și pierde puterea de judecată ; a înnebuni , a se sminti . a se zăpăci , a se

 

ȚINE

... înduplecat ; a rezista . 7. Refl . și tranz . A se afla sau a face să se afle în deplină sănătate și putere . V. Tranz . 1. A ocupa , a avea ( un loc ) . 2. A stăpâni ( un loc ) . 3. A avea ...

 

ȚIVLIC

... ȚIVLÍC interj . ( Pop . ) Cuvânt care imită zgomotul produs de un zăvor sau de o clanță trase brusc și cu putere

 

ABRACADABRA

ABRACADÁBRA subst . Cuvânt cabalistic căruia obscurantiștii îi atribuiau puterea magică de a realiza un lucru

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>