Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SUPERIOR

 Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 380 pentru SUPERIOR.

ANTRENAMENT

ANTRENAMÉNT , antrenamente , s . n . 1. Proces complex și sistematic de pregătire a unui sportiv , a unui cal etc . pentru a avea o bună comportare în competițiile sportive , în scopul obținerii unor performanțe . 2. Exercițiu metodic la care este supus un organ , un aparat sau întregul organism animal , în scopul obținerii unui producții

 

ANTROPOID

ANTROPOÍD , - Ă , antropoizi , - de , adj . , s . f . 1. ( Despre unele maimuțe ) Care se aseamănă cu omul ; antropomorf ( I 1 ) . 2. S . f . ( La pl . ) Grup de maimuțe superioare asemănătoare cu omul , lipsite de coadă ; ( și la sg . ) maimuță din acest

 

APEL

APÉL , apeluri , s . n . 1. Citire cu glas tare a numelor unor persoane dintr - un colectiv , spre a verifica prezența lor într - un anumit loc . 2. Chemare scrisă sau orală adresată maselor , unei colectivități etc . 3. Cerere , rugăminte . 4. Acțiune făcută la o instanță judecătorească superioară , spre a obține anularea unei sentințe date de o instanță inferioară și judecarea în fond a procesului . 5. Producerea unui semnal sonor sau luminos prin care se marchează cererea de a stabili o legătură telefonică sau

 

ARBORET

ARBORÉT , arboreturi , s . n . 1. Porțiune de pădure caracterizată printr - o vegetație omogenă , deosebită de restul pădurii din jur . 2. Partea superioară a

 

ARGINȚICĂ

ARGINȚICĂ , argințele , s . f . Arbust cu flori mari , albe și cu frunze verzi lucitoare pe partea superioară și albe pe cea inferioară . ( Dryas octopetala ) . - Argint + suf . -

 

ARHIEPISCOP

... ARHIEPÍSCOP , arhiepiscopi , s . m . Episcop superior

 

ARHIEREU

ARHIERÉU , arhierei , s . m . Denumire generală pentru gradele superioare ale clerului ; arhipăstor , ierarh . [ Pr . : - hi -

 

ARHIFONEM

ARHIFONÉM , arhifoneme , s . n . ( Fon . ) Unitate fonologică superioară fonemului , caracterizată prin îmbinarea unor trăsături distinctive provenind din mai multe foneme

 

AUDIENT

AUDIÉNT , - Ă , audienți , - te , s . m . și f . Persoană care asistă la cursurile unei școli ( superioare ) , fără a fi înscrisă printre elevii sau studenții ordinari și fără a susține examene . [ Pr : a - u - di -

 

AUDITORIU

... AUDITÓRIU , auditorii , ( 2 ) s . n . 1. Totalitatea auditorilor ; asistență . 2. Sală de cursuri într - o școală ( de grad superior

 

AUTOMATISM

AUTOMATÍSM s . n . 1. Caracterul a ceea ce este automatic ; mișcare ( ca ) de automat . 2. Înlănțuire de reacții care se desfășoară fără controlul centrilor nervoși superiori ; mișcare , gest stereotip la care nu participă conștiința . [ Pr : a -

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>