Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VÂNZARE
Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 73 pentru VÂNZARE.
... MEZÁT , mezaturi , s . n . Vânzare
NART , narturi , s . n . 1. Sumă de bani fixată în trecut de autorități ca limită maximă a impozitului pe produse , pe vite etc . 2. Preț maximal fixat în trecut de autorități pentru vânzarea anumitor mărfuri de primă necesitate ; p . ext . preț al unei mărfi . 3. Normă de muncă pe care țăranii clăcăși erau obligați să o realizeze într - o zi pe moșia
NEGOCIÁ , negociez , vb . I . Tranz . 1. A trata cu cineva încheierea unei convenții economice , politice , culturale etc . 2. A efectua diverse operații comerciale ( de vânzări de titluri , de rente etc . ) . [ Pr . : - ci -
... NEX , nexuri , s . n . 1. ( Livr . ) Legătură , înlănțuire ( între lucruri , fenomene etc . ) ; relație , raport . 2. ( Jur . ) Contract de vânzare
OFÉRTĂ , oferte , s . f . 1. Propunere făcută de o persoană altei persoane pentru vânzarea - cumpărarea unor mărfuri , pentru angajarea într - o slujbă , participarea la o acțiune , prestarea unor servicii etc . ; ( concr . ) act , document scris prin care se face o astfel de propunere . 2. Totalitatea mărfurilor destinate consumului , aflate în
... PATÉNTĂ , patente , s . f . 1. Drept exclusiv pe care îl are un inventator de a pune în fabricație și în vânzare produsul invenției sale ; act , diplomă prin care se acordă acest drept ; brevet de invenție . 2. ( Înv . ) Impozit anual plătit de negustori și de liberii - profesioniști ...
PERIÉR , - Ă , perieri , - e , s . m . și f . Lucrător care se ocupă cu confecționarea sau cu vânzarea periilor , a pensulelor , a bidinelelor . [ Pr . : - ri - er ] - Perie + suf . -
PETRODOLÁR , petrodolari , s . n . Dolar american obținut prin vânzarea petrolului de către țările exportatoare de
PLĂPUMĂREÁSĂ , plăpumărese , s . f . Femeie care se ocupă cu confecționarea ( și cu vânzarea ) plăpumilor ; soție de plăpumar . - Plăpumar + suf . -
PLĂPUMÁR , plăpumari , s . m . Persoană care se ocupă cu confecționarea ( și cu vânzarea ) plăpumilor . - Plapumă + suf . -
PREȚUÍ , prețuiesc , vb . IV . Tranz . 1. A stabili prețul unui bun ( destinat vânzării ) , a - i determina valoarea în bani ; a evalua , a prețălui . 2. A recunoaște importanța sau meritul cuiva sau a ceva , a lua în considerare , a pune mare preț pe . . . ; a