Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ȚARĂ
Rezultatele 421 - 430 din aproximativ 587 pentru ȚARĂ.
PLURINAȚIONÁL , - Ă , plurinaționali , - e , adj . ( Despre țări , state , orașe ) Multinațional . [ Pr . : - ți - o - ] - Pluri - +
POÁRTĂ , porți , s . f . 1. Deschidere amenajată într - un zid , într - un gard etc . în care s - au prins cu balamale tăblii de lemn , de fier etc . pentru a permite accesul din interior în exterior și invers ; deschizătura împreună cu tăblița , cu balamalele etc . ; tăblia care închide deschizătura . 2. Ușă la intrarea principală a unei clădiri ; p . ext . casă , gospodărie . 3. Arcul pe care îl formează o conductă de aer comprimat traversând galeria unei mine . 4. Cadru format din două bare verticale unite la capătul de sus printr - o bară orizontală ( de care se prinde o plasă ) , instalat pe terenurile de sport , în care se urmărește introducerea mingii sau a pucului la unele jocuri sportive ( fotbal , handbal , hochei etc . ) . 5. Vale îngustă prin care o apă își deschide trecerea între două șiruri de munți ; pas , trecătoare , defileu . 6. ( Înv . ; în epoca suzeranității turcești asupra țărilor române ) Reședința , curtea sultanului sau a unui pașă ; p . ext . Imperiul
... POGHIÁZ , poghiazuri , s . n . 1. ( Înv . și reg . ) Unitate militară trimisă într - o țară
POGONĂRÍT s . n . Impozit care se plătea în țările românești ( sec . XVII - XVIII ) în favoarea domniei , pentru fiecare pogon cultivat ( mai ales cu viță de vie , cu tutun sau cu porumb ) . - Pogon + suf . -
POL ^1 , poli , s . m . 1. Fiecare dintre cele două puncte situate la capetele axei de rotație a pământului și în care se reunesc toate meridianele geografice ; p . ext . regiunea din jurul acestor două puncte . 2. ( Mat . ) Fiecare dintre cele două puncte în care un diametru al sferei intersectează sfera . 3. ( Fiz . ) Fiecare dintre cele două puncte sau regiuni ale unui corp opuse una celeilalte din punctul de vedere al unei anumite proprietăți . 4. Zonă a miezului feromagnetic al unui circuit magnetic pe unde fluxul magnetic principal sau cel util trece din materialul feromagnetic în aer , sau invers . 5. Parte componentă a unei mașini electrice , care contribuie la magnetizarea circuitului magnetic al mașinii . 6. Piesă a unei pile galvanice care stabilește contactul cu circuitul exterior . 7. Fig . Fiecare dintre punctele , situațiile etc . aflate la două extremități opuse . POL ^2 , poli , s . m . Monedă de metal sau de hârtie valorând douăzeci de lei , care a circulat în țara noastră ; douăzeci de lei . POL ^3 subst . ( Înv . ) Jumătate ( dintr - un întreg , dintr - o
POLC , polcuri , s . n . Unitate militară în țările române , la sfârșitul evului mediu , corespunzătoare
... PÓLCĂ^1 , polci , s . f . ( Reg . ) Haină femeiască de stofă ( căptușită sau îmblănită ) , de diferite lungimi , croită pe talie , care se poartă la țară . PÓLCĂ^2 , polci , s . f . Numele unui dans popular originar din Boemia , în ritm viu , sprinten , care , în a doua jumătate a ...
POLIȚÁI , polițai , s . m . Șef al poliției într - un oraș de provincie sau într - o circumscripție de oraș mai mare , în vechea organizare a țării ;
POLTINÍC , poltinici , s . m . Veche monedă rusească de argint , echivalentă cu o jumătate de rublă , care a circulat și în țările române în sec . XVIII -
POLTURÁC , polturaci , s . m . Veche monedă poloneză sau austriacă , care a circulat și în țările române în sec . XVII -
POLÚȘCĂ , poluște , s . f . Veche monedă rusească divizionară de aramă , care a circulat și în țările române în prima jumătate a sec .